O iniţiativă necesară a CNPF privind Asociaţiile de Împrumut şi Economii, cu semne de întrebare

Autoritățile Republicii Moldova au iniţiat reforma asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) în speranța că vor atenua criza financiară din mediul rural, unde accesul la finanțare este limitat, iar credibilitatea băncilor a fost zdruncinată puternic ca urmare a fraudei financiare din 2014. 

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a propus modificarea Legii Asociațiilor de Economii și Împrumut, pentru a asigura „dezvoltarea sistemului AEÎ prin instituirea unui mecanizm de garantare a depunerilor de economii și a procedurii de administrare special, diversificarea serviciilor financiare de tip nebancar în mediul rural, în special servicii de emitere a garanțiilor financiare, intermediere în leasing și asigurarea unui grad mai înalt de protecție intereselor depunătorilor.”

Potrivit vicepreședintelui Consiliului de Administraţie al CNPF, Iurie Filip, care este unul dintre autorii legii, multe asociații de economii și împrumut exercită o influență negativă asupra sectorului de microfinanţare, deoarece au „generat o stare de neîncredere la sate, unde populația are nevoie de servicii financiare”.

Conform funcționarului, inițiativa CNPF de a modifica Legea va aduce o abordare durabilă a accesului la finanțe în comunitățile de la țară.

În opinia CNPF, consolidarea capacității instituționale ale asociațiilor centrale este dictată de dezvoltarea sectorului asociațiilor de economii și împrumut. În practica internațională avem multe modele de organizare a asociațiilor centrale, care supraveghează activitatea membrilor săi sau care participă la procesul supravegherii de comun cu autoritatea de supraveghere, a precizat pentru EuroPass Aurica Doina, membră a Consiliului de Administrare a Comisiei. Drept exemple servesc practicile deja înrădăcinate în Romănia, Polonia, Irlanda, Estonia, alte state. Conform poziției expuse în memoriul de activitate al Băncii Mondiale, Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale II (RISP II) din 18-31 mai 2008,  asociaţia centrală ar putea să ajute Comisia Naţională la monitorizarea performanţei instituţiei, prin delegarea anumitor împuterniciri.

Deși proiectul reprezintă o componentă logică în procesul de reorganizare a sistemului AEÎ, în forma sa actuală acesta creează un conflict juridic major și lasă loc pentru abuzuri.

EuroPass a făcut abstracție de prevederile confuze și ambigui care abundă în inițiativa Comisiei și analizat doar clauzele care riscă să agraveze situația asociațiilor, care pot crea oportunități pentru abuzuri și pot afecta dezvoltarea pieței financiare nebancare în Republica Moldova.

Proiect defectuos 

Astfel, în cazul aprobării în versiunea propusă – care prevede că AEÎ ar putea obține dreptul de prestare a serviciilor de emitere a garanțiilor financiare, intermediere în leasing și repartizare a mijloacelor publice cu destinație specială – amendamentul va legifera transferul de funcții bancare către organizații care sunt, în conformitate cu legislația în vigoare, niște asociaţii obștești.

În cazul dat este evident un conflict de legi, și anume articolul 7 al Legii AEÎ contravine expres prevederilor Legii instituțiilor financiare, care stipulează că aceste servicii financiare pot fi prestate doar de o instituție bancară. În cazul unor abateri de la litera legii, ele nu vor putea fi sancționate ca și băncile, deoarece nu cad sub incidența legislației privind instituțiile bancare financiare.

Lărgirea portofoliului de servicii financiare va accentua și mai mult vulnerabilitatea financiar-bancară a Republicii Moldova, iată doar câteva considerente în acest sens:

  • o asociație de economii și împrumut activează în baza spectrului de servicii financiare acordate de licența pe care aceasta o deține (de categoria A, B, C), și conform proiectului de lege, AEÎ vor putea presta servicii neincluse în licență, prin adăugarea lor la Art.7 al Legii AEÎ;
  • atât „intermedierea în leasing”, cât și „emiterea de garanții financiare” sunt instrumente financiare sensibile, iar impactul neexecutării de către AEÎ a obligațiunilor financiare în calitate de debitor cazurilor nu a fost evaluat, fapt punctat critic şi de către Centrul Național Anticorupție;
  • proiectul de lege nu atinge subiectul privind capacitățile organizatorice și procedurale ale AEÎ, în contextul acordării de noi competențe asociațiilor centrale și a extinderii portofoliului de servicii pentru AEÎ;
  • nu este clar ce impact vor avea și cum vor gestiona asociațiile de economii și împrumut noile servicii, în special în materie de riscuri financiare, dar și la nivel organizatoric. 

Proiectul bate în autonomia asociațiilor

O altă prevedere este acordarea de atribuții de control asociațiilor centrale în asociațiile fondatoare care dețin licențe de categoria A, ”pentru a corecta erorile și a reduce fraudele în sistem”.

CNPF, care este organul suprem de reglementare pe piața financiară nebancară, recunoaște că nu s-a implicat sau a participat foarte rar în procesul de verificare a acestui tip de AEÎ și – fără a renunța la aceste atribuţii – le deleghează asociațiilor de nivel superior. Deși practica arată că CNPF inspectează preponderent AEÎ de categoria B și C, de jure, autoritatea de supraveghere este în drept de a efectua controale și în cazul asociațiilor de categoria A.

Mai mult, prin proiectul de lege se stabilește că AEÎ centrală va avea expres atribuții de control asupra celorlalte AEÎ, inclusiv cele de categoria A. Aici este evident riscul desfășurării unor controale duble și a unor abuzuri.

Autorii proiectului nu fac referire la modul de transparentizare a implementării acestei prevederi și nu este clar dacă asociațiile centrale se vor conduce în exercitarea de noi competențe de aceleași reguli ca și CNPF sau se vor ghida de alte dispoziții juridice. Delegarea de competențe deținute de o autoritate de stat către o organizație necomercială este o inovație în domeniul financiar. Faptul reprezintă un pas înapoi și din motiv că, în loc să relaxeze cadrul de reglementare, autoritățile înăspresc condițiile de finanțare a întreprinderilor rurale.

În același timp, autorii vor excluderea din lege a categoriei de ”instituție financiară” pentru asociațiile de economii și împrumut. Acest fapt va conduce la pierderea de către AEÎ a capacității de a efectua investiții interne și, implicit a posibilității de majorare a capitalului statutar. Pe termen lung, asociațiile vor deveni tot mai dependente de sursele externe.

img_2801-copyCNA critică proiectul

Proiectul propus de CNPF afectează principiul de control și supraveghere transparentă. Drept exemplu servește Art. I pct.32 alin. (8) din proiectul de lege, cu referire la art. 50 din Legea AEÎ: ”În funcție de resursele disponibile ale fondului și situația financiară a asociației, autoritatea de supraveghere este în drept să stabilească unor asociații contribuții speciale în funcție de risc și oportunitatea garantării integrale a depunerilor acceptate”.

Această normă este, mai întâi de toate, foarte ambiguă și lasă loc de interpretări, întrucât nu se cuantifică natura și gradul de intervenţie al autorității de supraveghere și nici limita „contribuţiilor speciale” nu este definită. Totodată, există riscul de stabilire selectivă a contribuțiilor de către autoritatea de supraveghere, ceea ce va afecta interesele membrilor asociaţiei și dreptul altor AEÎ la un tratament echitabil.

CNPF mai propune în proiectul de lege excluderea dreptului autorității de supraveghere în a stabili limita de mijloace bănești în cazul acceptării depunerilor de economii de la membrii săi la constituirea fondului de stabilizare.

Raportul de expertiză anticorupție al CNA la inițiativă Comisiei atenționează că în acest caz apare riscul aplicării preferențiale a procedurii de depunere de economii.

În altă ordine de idei, proiectul nu reglementează clar domeniile unde există riscul de corupție. CNA a notat că proiectul ”nu reglementează expres domenii anticorupție, motiv din care incompatibilitatea cu standardele internaționale anticorupție nu a fost evaluată”.

Liderii vor drepturi de intermediere a transferurilor de bani

Andrei Călin, directorul executiv al Asociaţiei Centrale de Economii şi Împrumut „Uniunea Centrală”, a declarat că inițiativa CNPF va impulsiona dezvoltarea pieței financiare nebancare.

”Am înțeles că proiectul de lege este acum în Guvern și o comisie specializată analizează documentul. În linii generale salutăm acest proiect. Documentul în elaborare prevede doar câteva dintre atribuțiile pe care le-am solicitat, deoarece CNPF nu le-a acceptat pe toate. Totodată și Asociația Băncilor din Moldova nu este de acord cu doleanțele noastre. În opinia mea, asociațiile trebuie să beneficieze de dreptul de a presta mai multe servicii decât în prezent. De exemplu, ne dorim dreptul de a intermedia transferuri de bani din străinătate pentru membrii noștri sau servicii de schimb valutar, deoarece o parte din membri restituie creditele din remitențe. Membrii asociațiilor au venituri modeste, majoritatea lor nu au acces la servicii bancare și nu pot confirma veniturile lor”, susţine Călin.

Și Eduard Balan, fostul director al ”Uniunii Centrale” iar actualmente managerul AEÎ Microîmprumut, se pronunță pentru lărgirea portofoliului de servicii financiare în cazul asociațiilor de economii și împrumut. În opinia lui, CNPF astăzi nu are capacitate de exercitare a unui control eficient și ”trebuie cumva de implicat asociațiile centrale în acest proces”.

Peste 200 de AEÎ s-au ruinat

În anul 2015, asociațiile de economii și împrumut numărau 5.609 persoane în calitate de depunători. Valoarea medie ce revenea unui depunător era de 38.170 lei. Deși volumul depunerilor de economii în AEÎ a crescut cu 27 milioane lei în prima jumătate a anului 2016, până la peste 241 milioane lei, conform datelor CNPF, în perioada 1998 – 2016 peste 200 de asociații existente și-au sistat activitatea din diverse motive.

Un exemplu elocvent al motivelor care duc la ”dispariția” AEÎ este dezvăluit de controlul recent efectuat de CNPF la AEÎ Business Credit din Căușeni. Comisia a depistat că deși împrumuturile și depunerile asociației au avut o dinamică pozitivă în perioada 31 iulie 2015-31 iulie 2016, profitul net s-a diminuat de peste 4 ori în 2016, iar capitalul propriu cu aproape 30%.

Membrii Comisiei au descoperit că contabilul-șef în exercițiul perioadei verificate și-a exercitat atribuțiile fără a deține certificat de calificare eliberat de CNPF, iar președintele Comisiei de Cenzori a fost responsabil de ținerea evidenței contabile.

O altă încălcare este că vicepreședintele consiliului AEI a fost favorizat în raport cu membrii asociației, beneficiind de dobânzi mai blânde la împrumuturi față de alți deponenți. Ca urmare, conducerea Business Credit a fost sancționată și obligată să raporteze lunar progresul în vederea remedierii situației.

Unele AEÎ se eschivează chiar și de la prezentarea rapoartelor specializate, relevă datele CNPF.

Este curios cum AEÎ vor gestiona servicii financiare mai complexe (intermedierea în leasing, emiterea de garanții financiare) propuse de proiectul de lege, în condițiile în care multe dintre ele nu respectă cele mai elementare prevederi din legislație, de exemplu evidența contabilă (ținută de cenzori!) sau întârzierea prezentării rapoartelor specializate la CNPF.

Reformarea AEÎ – necesară

Asociațiile de economii și împrumut beneficiază de un statut juridic special, fiind prin natura lor organizații necomerciale care urmăresc scopul de a acorda ajutor financiar reciproc membrilor săi. În condițiile în care creditele bancare sunt scumpe, iar afacerile rurale merg prost, asociațiile trebuiau să fie un colac de salvare pentru fermierii mici și întreprinderile agricole, datorită condiţiilor mai avantajoase în comparație cu băncile (rapiditatea de accesare a banilor, disponibilitatea serviciilor în regiuni, incluziunea persoanelor cu venituri modeste, documentare relaxată a dovezilor privind veniturile membrilor, etc.).

Reformarea sectorului financiar nebancar pe nișa ocupată de aceste asociaţii este un proces necesar pentru Republica Moldova. Modificările propuse de CNPF sunt importante pentru sectorul AEÎ, însă aprobarea amendamentului în forma actuală comportă unele riscuri, care, în situația economică precară a Republicii Moldova, ar putea să reprezinte un impediment în dezvoltarea asociațiilor.

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.

 

 

Anunțuri