Cum pot ajunge administratorii ZEL-urilor marionete ale Ministerului Economiei

Având ca obiectiv îmbunătățirea procesului de management a Zonelor Economice Libere (ZEL), doi parlamentari au lansat o inițiativă pentru modificarea legislației aferente ZEL-urilor, care, în realitate, nu va face altceva decât să submineze autonomia acestora și să transforme administratorii zonelor în marionete ale Ministerului Economiei.

Deși formal activitatea ZEL-urilor este supravegheată efectiv de Ministerul Economiei, ele se bucură totuși de un anumit grad de autonomie în procesul de luare a deciziilor – acesta fiind un factor important pentru relațiile dintre administratorii zonei și investitori. Dacă proiectul va aprobat în actuala redactare, din această autonomie se va alege doar praful, iar administratorii vor deveni un fel de subordonați ai Ministerului Economiei, fără prea mare putere de decizie.

Astfel, autorii inițiativei pentru modificarea Legii cu privire la Zonele Economice Libere, democrații Eugen Nichiforciuc și Vladimir Andronachi, vor să atribuie Ministerului Economiei noi competențe la gestionarea acestor zone cu statut special și practic transferă procesul de luare a deciziilor din oficiile administratorilor ZEL în cabinetele de la etajul 2 din Casa Guvernului. Unele prevederi din proiectul propus sunt contraproductive în esență și prost se leagă cu promisiunile autorităților de a debirocratiza economia națională.

Centrul EuroPass a selectat cele mai controversate prevederi:

• Administratorii ZEL nu vor mai fi numiți de Guvern, ci de Ministerul Economiei;

• Mandatul administratorilor va fi redus de la cinci la trei ani;

• Ministerul Economiei efectuează controlul privind respectarea condițiilor contractului de management și executarea de către administratorul principal a funcțiilor sale;

• Cuantumul și procedura salarizării administratorului principal a ZEL-ului se includ în contractul încheiat între administrator și Ministerul Economiei;

• Administratorii sunt obligați să coordoneze o serie de activități majore cu Ministerul Economiei, dacă ele se referă la: atragerea investițiilor în ZEL, promovarea exporturilor rezidenților zonei, elaborarea și implementarea planurilor de dezvoltare a zonei;

• Salarizarea membrilor administrației ZEL va fi efectuată în baza regulamentului coordonat în prealabil cu Ministerul Economiei;

• Donaţiile și sponsorizările în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul naţional trebuie să fie coordonate cu Ministerul Economiei;

• Administratorii vor fi obligați să obțină aprobarea de la minister pentru textele de contracte negociate cu rezidenții, precum și pentru amendamentele ulterioare privind modificarea clauzelor, suspendarea sau abrogarea contractelor.

În nota informativă a acestui proiect, autorii justifică propunerile prin “necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente privind sporirea calității managementului și coordonarea eforturilor organelor de stat cu referire la atragerea de noi investiții, precum și asigurarea realizării cu succes a proiectelor economice existente”.

Totodată, potrivit acestora, “libertatea excesivă a administrațiilor zonelor libere, lipsa unei structuri integre privind administrarea ZEL-urilor pune în dificultate efectuarea unei politici de stat unice în domeniul zonelor libere, conduce la cheltuirea ineficientă a plăților și taxelor zonale colectate, care urmează să sporească brusc odată cu punerea în aplicare a noilor proiecte investiționale majore”.

img_7841-copy

Lipsa dovezilor și a justificării

Deși autorii proiectului vorbesc despre o situație aparent gravă la ZEL-uri, care impune măsuri urgente, ei au ”uitat” să prezinte și exemple relevante sau statistici oficiale care demonstrează faptele. Actuala redacție a Legii cu privire la Zonele Economice Libere îi oferă Guvernului o serie de instrumente de monitorizare și control a managerilor ZEL-urilor, una dintre ele fiind efectuarea auditului anual asupra activității acestora. Or, faptele la care fac referință cei doi deputați nu se regăsesc în rapoartele de audit.

Un alt instrument este examinarea rapoartelor pregătite de către administratorii principali privind activitățile desfășurate în ZEL-uri. Formatul și periodicitatea prezentării rapoartelor sunt stabilite de către același Minister al Economiei.

O spune și Direcția Juridică a Parlamentului în avizul la acest proiect: fundamentarea economică și actul de analiză a impactului de reglementare lipsesc. Specialiștii direcției sunt nedumeriți în legătură cu propunerea de a desemna administratorul pe o perioadă de 3, și nu 5 ani, întrucât autorii nu oferă nici o explicație cum o astfel de schimbare va contribui la sporirea calității managementului zonei libere și, respectiv, care este necesitatea unei asemenea măsuri.

Pe de altă parte, împuternicirile noi propuse pentru Ministerul Economiei conțin elemente de ingerință în activitatea operațională a administrațiilor și riscă să sporească povara birocratică. Chiar dacă administrațiile sunt structuri de stat, acestea interacționează direct cu rezidenții din ZEL-uri, iar coordonarea tuturor detaliilor cu ministerul va consuma mai mult timp.

În general, modificările propuse sunt în contrasens cu spiritul politicii generale a Guvernului, pe care chiar Ministerul Economiei l-a trâmbițat public în cadrul unor evenimente naționale și internaționale. Ministrul Economiei Octavian Calmâc a dat asigurări în cadrul forumului Moldova Business Week (octombrie 2016) că structura pe care o conduce va urma o agendă ambițioasă de reforme, scopul cărora este să facă viața oamenilor de afaceri mai ușoară, inclusiv minimizarea timpului pierdut prin limitarea intervenției autorităților publice în activitatea întreprinderilor. Acest lucru a fost reiterat și de adjunctul lui, Vitalie Iurcu, cu ocazia conferinței oamenilor de afaceri, organizate în aceeași perioadă a anului.

CNA: Se oferă atribuții excesive Ministerului Economiei

Și raportul de expertiză al Centrului Național Anticorupție face referință la unele riscuri legate de implementarea prevederilor propuse. În acest sens, faptul că cuantumul și procedura salarizării administratorului principal se includ în contractul încheiat dintre administrator și minister „riscă să creeze precondiții pentru exercitarea unor atribuții excesive de către autoritate la etapa de negociere a aspectelor vizate”.

De asemenea, analizând mecanismul de salarizare a administrațiilor propus de autorii proiectului, experții CNA constată că aceasta “este o normă în alb, or aceasta face referință la un act procedural inexistent și atribuie altui subiect dreptul și competența de a elabora și aproba în mod autonom reglementări cu caracter normativ”. Reieșind din aceasta, raportul centrului punctează mai multe elemente de risc precum lărgirea atribuțiilor discreționare, stabilirea aleatorie a termenelor pentru executarea obligațiilor sau cerințe exagerate pentru realizarea unor drepturi.

CNA mai atenționează asupra caracterului evaziv și laconic asupra unor prevederi cum ar fi de exemplu cea care stipulează că volumul și scopul donațiilor trebuie să fie coordonate cu Ministerul Economiei.

Inițiativă ”personalizată”?

Curios este și faptul că acest proiect de lege, care se urmărește combaterea „libertății excesive” a administratorilor ZEL-urilor, a fost lansat spre examinare la scurt timp după eliberarea lui Marin Ciobanu din funcţia de administrator principal al Zonei Economice Libere „Bălţi”. Atunci Ciobanu, care a fost administratorul celei mai de succes zone libere încă de la fondarea ei, a declarat în reacția sa la decizia de demitere: “Am fost eliberat din funcția de administrator principal al Zonei prin Hotărârea Guvernului nr. 521 din 27 aprilie 2016, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor Legii cu privire la Zonele Economice Libere și a Regulamentului cu privire la Zona economică liberă Bălţi (ZELB), acte la care în mod speculativ se face trimitere. În lipsa oricăror temeiuri de drept, legale sau contractuale, unicul argument ce a stat la baza acestei hotărâri este de ordin politic”.

Guvernul susține în mare parte proiectul în forma inițială, inclusiv aspectele de restrângere a libertății de decizie a administrațiilor ZEL-urilor, dar vine cu unele propuneri de îmbunătățire, printre care și alegerea administratorilor prin concurs. Asta după ce și CNA a atenționat că simpla alegere a acestora prin ordinul ministrului Economiei, cum s-a stipulat inițial, oferă „atribuții suplimentare Ministerului, subrogând în acest sens Guvernul”.

Totodată, Guvernul mai propune ca în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii să înceteze calitatea de Administratori de ZEL-uri a persoanelor ce anterior au fost desemnate fără concurs, pentru ca ulterior să deruleze concursuri conform noilor prevederi.

Un alt set de schimbări semnificative în legislația zonelor libere care stârnesc controverse se referă la prelungirea termenului de activitate a două ZEL-uri, dar și la crearea cadrului legal pentru această posibilitate – prin prelungirea termenului de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber Expo-Business Chișinău cu 10 ani, până în anul 2035, și a Zonei Antreprenoriatului liber – Parcul de Producție Taraclia cu 12 ani, până în anul 2035.

Aici depistăm o altă contradicţie. Deși autorii proiectului vin cu schimbarea cadrului legal astfel încât prelungirea termenului de activitate a unei zone poate fi efectuată prin adoptarea unei legi doar la propunerea Guvernului, inițiativa în cazul dat vine de la ei înșiși, adică de la deputați.

Promovează interesele unor investitori necunoscuţi

Autorii își argumentează propunerea de prelungire a termenului de activitate a celor două zone prin intenția mai multor companii care au devenit recent rezidenți de a realiza mai mute investiții importante în aceste zone, iar una din barierele de derulare a acestor proiecte este expirarea termenului de funcționare a acestora (2025 pentru Chișinău și 2023 pentru Taraclia), întrucât termenul de recuperare a investițiilor pentru proiectele de amploare este mai îndelungat.

Totuși, adoptarea unei asemenea decizii doar pornind de la intențiile de investiții a unor rezidenți este inadmisibilă, iar o analiză economică aprofundată prin prisma costurilor de oportunitate este absolut necesară, mai ales că în ultimii ani ambele zone menționate s-au remarcat mai mult prin stagnare, investițiile străine noi atrase fiind modeste.

De exemplu, potrivit unui raport al Ministerului Economiei, începând cu anul 2010 din ZEL Taraclia nu au mai fost efectuate careva vânzări de producție industrială, iar în cazul Expo-Chișinău de asemenea se constată un declin semnificativ: dacă în anul 2010 vânzările nete de producție industrială constituiau 321 milioane lei, în 2015 valoarea dată era cu 18% mai mică (263 milioane lei).

ZEL Bălți și Ungheni – istorii de succes adevărate

Crearea și existența ZEL-urilor este, în general, un factor de prosperitate şi redresare economică regională, prin efectele dinamice şi pozitive pe care le antrenează pe plan economic şi social. Or, până la o decizie de prelungire este firesc să fie cuantificat impactul produs de acestea până acum, iar la prima vedere efectele obținute sunt clar inferioare celor scontate inițial. În plus, prelungirea termenului pentru Expo Chișinău este cel puțin discutabilă și prin prisma faptului că mediul de afaceri din capitală și așa este cel mai competitiv din țară, iar valoarea adăugată ce ar rezulta din existența în continuare a zonei date ar putea fi chiar inferioară cedărilor pe care le face statul prin existența zonei. Or, disparitățile dintre Chișinău și restul republicii sunt enorme. În medie 2 din 3 întreprinderi pe țară sunt amplasate în Chișinău, astfel încât densitatea IMM-urilor la 1000 locuitor în capitală este de 6-7 ori mai mare raportat la restul republicii.

De altfel, și Direcția Juridică a Parlamentului punctează clar că la decizia de prelungire a termenului de activitate a unei zone trebuie să se aplice aceleași practici precum la crearea acesteia, iar studiul de fezabilitate privind oportunitatea prelungirii termenului de activitate și expertiza efectuată de către Ministerul Economiei sunt indispensabile.

Argumentele aduse pentru prelungirea termenului de activitate a celor două ZEL-uri sunt nefondate, iar oportunitatea de prelungire sau nu trebuie examinată mult mai minuțios, având în vedere că pe de o parte așa prevede legea, iar pe de altă parte până la moment nici zona din Chișinău, nici cea din Taraclia nu au excelat prin performanțe notabile sau o dezvoltare dinamică.

Volumul total al investiţiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activităţi, la 1 ianuarie 2016 a constituit 230,1 milioane de dolari, sporind în anul 2015 cu 8,6 % sau cu 18,2 milioane de dolari. Totodată, acest indicator constituie 8.8% din stocul total de investiții străine atrase de RM. Din punct de vedere a viabilității economice, cele mai prolifice și de succes zone la moment sunt de departe cele din Bălți și Ungheni, care împreună au contribuit la atragerea a peste ½ din totalul ISD și la crearea a peste 80% din totalul locurilor de muncă.

Stocul investițiilor atrase și numărul de angajați în ZEL-uri la finele anului 2015

zone-si-subzoneSursa: Ministerul Economiei

În concluzie, prevederile propuse de autori în contextul combaterii „libertății excesive” a administrațiilor ZEL-urilor sunt prost argumentate și insuficiente, iar obiectivul declarat de sporire a eficienței managementului poate fi ușor fi deturnat în mai multă birocrație și atribuții excesive din partea Ministerului Economiei. Proiectul scoate la lumină promovarea unor interese de grup care ulterior ar putea oferi avantaje financiare beneficiarilor.

***
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.

Proiectul „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media” este implementat cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Mass-Media. Opiniile, constatările și concluziile din acest articol aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia Fundaţiei Soros-Moldova.

Anunțuri