Ministerul Sănătăţii vrea „să egaleze în drepturi” berea, vinul și rachiul

Lipsa de viziune și consecvență în corelarea politicilor pare să fie o constantă atunci când legiuitorii moldoveni promovează și adoptă diverse proiecte legislative, iar unele contradicții și neconcordanțe sunt de-a dreptul jenante.

Autoritățile propun două inițiative care se bat cap în cap, în loc să aducă claritate pe piață băuturilor alcoolice. Astfel, Ministerul Sănătății lansează o inițiativă care ar impune printre altele condiții mai restrictive la publicitatea vinurilor, practic aceleași ca și pentru băuturile spirtoase.

Pe de altă parte, la mijlocul lunii decembrie în Parlament a fost votat în prima lectură un proiect al deputatului neafiliat Ion Balan, care prevede de fapt condiții de publicitate pentru vinuri mai lejere decât cele existente.

Deși ambele inițiative au scopuri nobile – descurajarea consumului excesiv de alcool și, respectiv, promovarea sectorului vitivinicol, între ele există un conflict de interese firesc, care necesită un compromis rezonabil reieșind din realitățile existente.

Proiectul de lege înaintat de deputatul Ion Balan prevede:

  • Modificarea și completarea definiției ”Vinului” din Legea viei și vinului: acesta este declarat produs alimentar, iar clasificarea acestuia conform aceleiași legi se va face precum în majoritatea statelor din UE, după origine – în vin cu și fără denumire de origine protejată (DOP), vin cu și fără indicație geografică protejată (IGP), vin cu și fără denumire de soi.
  • Modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice ajustează noțiunile de producție alcoolică astfel încât în această noțiune este inclusă și berea. Totodată noțiunea de băutură alcoolică (spirtoasele), care trebuie să aibă o concentrație de minimum 15%, a fost ajustată la prevederile Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European.

Modificarea Art. 19 din Legea cu privire la publicitate, pentru a permite publicitatea vinului la televiziune inclusiv între orele 7:00  şi 22:00 și pe prima pagină a copertelor de ziare și reviste, având în vedere de fapt vinurile aromatizate, care au o cotă infimă în producția totală.  Totuși, propunerea ce vizează modificarea articolului din Legea publicității pare inutilă, întrucât articolul dat la momentul actual vizează publicitatea directă cu prezentarea procesului de consumare a băuturilor alcoolice, iar vinurile din struguri nu intră în definiția legală a băuturilor alcoolice.

Ministerul Sănătăţii nu vede diferență între vin, bere sau rachiul

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a lansat pentru consultări publice o inițiativă prin care dorește să impună condiții mai restrictive la publicitatea băuturilor alcoolice, și – atenție – să aplice aceleași reguli în cazul berii și vinului. Aceasta pare o propunere dubioasă a cărei efecte potențiale atât economice, cât și de sănătate sunt vag menționate în Nota informativă și arată o situație când instituția elaborează politici fără să facă o analiză argumentată a situației de pe piața băuturilor alcoolice.

Propunerile Ministerului Sănătății pot fi sintetizate după cum urmează:

  • Includerea berii, care în mod obișnuit are o concentrație alcoolică de pînă la 5% vol., în categoria producție alcoolică;
  • Includerea atât a Vinului, cât și a Berii în reglementarea relaţiilor care apar în domeniul fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice potrivit Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice;
  • Modificarea, în sensul restrictiv, a art. 19 alin. 1 din Legea cu privire la publicitate prin care: să fie interzisă publicitatea directă a producției alcoolice în intervalul de timp 6:00 – 22:00, publicitatea stradală și în orice tip de presă, inclusiv pe internet, rețele de telefonie, trimiteri poștale, în cinematografe, taxi, în transportul public. De asemenea, este propusă interzicerea publicității băuturilor în cadrul promoțiilor, loteriilor, concursurilor, jocurilor, sponsorizărilor pentru copii de până la 18 ani. Ministerul a mai propus interzicerea oricărei forme de publicitate care creează impresia că alcoolul contribuie la succes personal, social, sportiv, are efect terapeutic benefic, etc.
  • Însă cea mai importantă modificare la Legea publicității ține de extinderea tipurilor de băuturi care sunt supuse acestor restricții. Or, dacă la momentul actual articolul respectiv vizează publicitatea directă cu prezentarea procesului de consumare a băuturilor alcoolice, în noua formulă propusă se are în vedere publicitatea şi promovarea producţiei alcoolice, adică inclusiv a vinului și a berii.
  • De asemenea, Ministerul Sănătății propune modificarea Codului Audiovizualului, astfel încât restricțiile actuale la publicitate, teleshopping și plasare de produse pentru băuturile alcoolice să fie valabile și pentru toată producția alcoolică, inclusiv berea și vinul.

În Nota informativă la proiect cei de la Ministerul Sănătății punctează că: “Restricţionarea publicităţii la băuturile spirtoase, inclusiv prin utilizarea ecranelor TV publicitare în mijloacele de transport, orice alt loc public vizează atât băuturile tradiţionale din Republica Moldova, cât şi băuturi spirtoase, altele decât cele autohtone prevăzute de Regulamentul nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008”.

Dar potrivit legislaţiei, nici vinul, nici berea nu sunt băuturi spirtoase, precum este vodca sau divinul. În plus Regulamentul european la care se face referire specifică clar că el reglementează băuturile alcoolice a căror concentrație alcoolică este de minim 15%, adică nu vizează nici vinurile naturale de struguri, nici berea.

Analiza de impact și argumentele economice lipsesc

Fundamentarea economico-financiară a proiectului este superficială. În nota informativă este specificat că implementarea prevederilor se va răsfrânge asupra companiilor de publicitate şi autorităţilor administraţiei publice locale, care beneficiază de unele taxe în sumă estimată la circa 10 milioane lei. Pe de o parte, nu este clar cum s-a ajuns la estimarea de 10 milioane lei, iar pe de altă parte, Ministerul Sănătății ignoră impactul potențial pe care l-ar putea avea această lege asupra producătorilor de vin și bere.

Or, art. 20 din Legea privind actele legislative obligă autorii de proiecte legislative ce vizează activitatea de întreprinzător să prezinte argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.

Proiect ce loveşte în producătorii locali

Totodată, însuși expunerea din Nota informativă conține contradicții, dar denotă şi o necunoaștere a realităților pieței băuturilor alcoolice. Pe de o parte, în notă se vorbește despre “o abordare identică şi nediscriminatorie faţă de producători, cu asigurarea unui mediu concurenţial loial pentru toate categoriile de produse autohtone şi de import”, iar pe de altă parte că „măsurile întreprinse vor fi îndreptate în mod special spre publicitatea agresivă a brand – urilor de producţie străină şi nu a producătorilor autohtoni”.

Or, dacă analizăm spre exemplu piața berii, apoi în 2015 din consumul anual de circa 105 milioane litri bere, producătorii autohtoni au asigurat circa 80%. În cazul vinului îmbuteliat situația este și mai evidentă, întreprinderile locale având peste 90% din piață și respectiv contrar celor scrise în Nota informativă, în primul rând producătorii autohtoni de bere și vin ar avea de suferit de pe urma implementării acestui proiect de lege.

Mai mult decât atât! Măsura de a restricționa publicitatea pentru vin într-o astfel de manieră ar dilua din eforturile autorităților din ultimii ani de a susține acest sector, fără prea mari efecte asupra perspectivei de reducere a consumului excesiv de alcool. Motivul este simplu: în circa 90% din consumul de vinuri este vorba despre vinul de casă, iar impactul publicității asupra acestuia tinde spre zero. Deși nu există date exacte în acest sens, atât estimările în baza producției de struguri tehnici din gospodăriile auxiliare, cât și unele cercetări sociologice indică un consum anual de vin de casă de cel puțin 140 milioane litri, în timp ce consumul anual de vin îmbuteliat, care este vizat în inițiative privind publicitatea, nu depășește 7-8 milioane litri. Cum o să fie convinși amatorii de ”veselie sub grade” să abandoneze butelia din plastic ”Gura Căinarului” sau ”Joys”, cu vin ieftin de casă, în favoarea unei sticle de vin produs industrial, mai scump, este o mare întrebare. În contextul luptei cu alcoolismul, apare întrebarea cum această categorie de persoane va fi afectată de restricția la publicitatea vinurilor îmbuteliate.

Statele cu tradiții vinicole  favorizează consumul de vin

Deși ținta predilectă a vinificatorilor autohtoni sunt piețele de export, în ultimul timp piața locală a devenit o prioritate pentru multe companii, iar acest lucru a fost posibil datorită unor măsuri susținute de autorități, inclusiv eliminarea accizelor pentru vinurile naturale din struguri sau crearea Oficiului Național al Viei și Vinului. Ultimul, pe lângă promovarea vinurilor moldovenești la export prin brandul național Wine of Moldova, desfășoară o serie de activități de promovare a culturii de consum a vinurilor pe piața locală.

Dacă se vor adopta noile măsuri de restricționare a publicității, chiar și o parte din aceste activități ar putea avea un efect mai redus, iar vinurile îmbuteliate, a căror calitate și standarde de producere sunt clare și controlabile, ar putea pierde și mai mult teren în fața vinurilor de casă, dar și a băuturilor alcoolice tari. După cum afirmă și majoritatea experților din domeniu, este dificil ca Republica Moldova să fie identificată pe hartă ca o țară vinicolă fără de o piață internă solidă cu o cultură de consum înaltă. De regulă statele cu tradiție în producerea vinurilor favorizează consumul intern și tot ce înseamnă cultura vinului.

Circa 65% din consum revine băuturilor tari

Autorii mai susţin că proiectul este elaborat în baza prevederilor Programului naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020. Din acest document strategic deducem că viziunea statului de a rezolva problema consumului de alcool din perspectiva sănătății cetățenilor este şi trecerea de la consumul băuturilor alcoolice tari la cele mai slabe și creșterea culturii de consum (în special a vinurilor). În acelaşi timp autorii programului au menționat: „Consumul mare al băuturilor alcoolice tari în condiţiile Republicii Moldova, ca producător de vinuri, accentuează faptul culturii joase a consumului producţiei alcoolice. Taxele şi preţurile mici la produsele alcoolice tari nu contribuie la renunţarea şi/sau la micşorarea considerabilă a consumului nociv de alcool.”

În final, mai poate fi menționat faptul că una din statisticile aduse ca argument de Ministerul Sănătății este mult discutatul, dar și discutabilul, raport al Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căruia Republica Moldova se numără printre ţările cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor în rândul populaţiei adulte – 16,8 litri anual.

Însă și mai important este că potrivit aceluiași raport băuturile alcoolice tari ocupă 64,5% din structura consumului din Moldova. Or, este greu de înțeles cum, pornind de la asemenea cifre, este posibil de a veni cu iniţiativa de egalare a condițiilor de publicitate a vinurilor la nivelul băuturilor tari, de tipul vodcii sau rachiului.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri