Astăzi deputat – mâine avocat?

Un grup de deputați moldoveni a promovat o inițiativă care – în cazul în care devine lege – ar fi permis actualilor și foștilor parlamentari, precum și persoanelor cu minimum 10 ani de activitate în domeniul dreptului să intre în avocatură pe ușa din spate, fără examene.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la avocatură, care ar putea fi retras de pe ordinea de zi, a fost înregistrat de un grup din 11 deputați la 26 decembrie 2016 și presupune liberalizarea accesului la profesia de avocat prin modificarea Art. 11 și Art. 10 din legea respectivă:

  1. extinderea compatibilității profesiei de avocat cu alte activități remunerate, de exemplu activitățile didactice, științifice, de mediator, de mandatar etc. (Art. 11).
  2. scutirea de examinul de calificare pentru licența de avocat a persoanelor care dețin sau au deținut funcția de deputat, precum și a persoanelor cu o vechime de peste 10 ani în domeniul dreptului (Art. 10).

Autorii amendamentelor argumentează că măsurile ar fi un răspuns firesc la ”noile realități economice și sociale, care necesită extinderea serviciilor prestate de avocați pentru clienții lor” și că extinderea compatibilității profesiei de avocat cu alte activități remunerate sunt fundamentate ”pe surse relevante, studii din domeniu și practici internaționale”.

Deși o accedere de noi persoane în profesia de avocat ar contribui cumva la o diversificare cantitativă a ofertei de servicii, există întrebări principiale în privința calității: specialiști cu nume grele în jurisprudență avertizează despre o serie de riscuri ascunse în noua inițiativă. Cel mai mare dintre acestea este lipsa de experiență în apărarea clienților în instanțe. Sau, pe lângă partea teoretică un avocat bun are nevoie de o experiență profesională de durată, probată cu succese practice și clienți satisfăcuți de serviciile prestate.

Precedente

Aceasta nu este singura încercare a parlamentarilor de a-și asigura licență de avocat după expirarea mandatului, în condiții mai relaxate.

Contactat de EuroPass, doctorul habilitat în drept Alexandru Arseni, președintele Comisiei pentru drepturile omului în Parlamentul din 1990-1994 și fost avocat, a menționat că inițiativa deputaților actuali de a emigra în profesia de avocat fără filtrul de stagiere și examen de calificare este ”o sfidare a profesiei de avocat”.

”Pentru a fi avocat  trebuie să deții o licență în jurisprudență, să fii calificat pentru masterat, stagiere, să susții un examen de calificare, să cunoști procedurile practice în instanță și materialele pe jurisprudență. După 1994 deputații au permis prin lege ca doctorii în drept să nu susțină examenele pentru primirea licenței de avocat, restul procedurilor rămânând intacte. Această inițiativă face parte în prezent din Legea privind avocatura”, a spus el.

În 2000 un grup de deputați a sesizat Curtea Constituțională în privința constituționalității faptului că profesia de avocat se exercită numai de către membrii Uniunii Avocaților și că nici un barou nu poate activa în afara Uniunii. Iar trei ani mai târziu deputații Iurie Roșca și Vlad Cubreacov au sesizat Curtea precum că Legea cu privire la avocatură ”instituie monopolul membrilor Baroului Avocaţilor asupra activităţii de avocat”.

De câți avocați are nevoie Moldova?

Conform datelor Uniunii Avocaților, în Republica Moldova au dreptul de a profesa avocatura 1 972 de persoane (avocați licențiați, cu excepția celor care nu și-au înregistrat/reînregistrat forma de organizare). Numărul acestor specialiști a fost în permanentă creștere, iar numărul celor care și-au obținut licența în perioada 2010-2016 au o pondere mai mare de 46% din total.

Potrivit datelor Ministerului Justiției, de jure numărul persoanelor care dețin o licență de avocat este și mai mare – peste 3 090. La acest capitol Republica Moldova a întrecut majoritatea statelor din Uniunea Europeană și astfel argumentul precum că este nevoie de mai mulți specialiști în domeniu pur și simplu nu rezistă criticii. Pentru comparație, Republica Moldova are 1065 de avocați la un milion de locuitori, un număr net superior decât în Suedia (162 avocați), Lituania (740), Slovenia (782) sau Slovacia (947) – arată datele organizației Avocații Europeni pentru anul 2015.

Astfel întrebarea cum vor diversifica foștii deputați serviciile în domeniul avocaturii, în condițiile în care piața internă este de facto suprasaturată de avocați, rămâne deschisă. Totodată nu este clar nici cum se va transpune în practica de lucru în instanțe activitatea de legiuitor.

Chiulul de la examenul de calificare

Deputații argumentează că condițiile speciale de accedere în profesia de avocat trebuie să fie asigurate pentru deputații cu experiență întrucât ”…în orice alt domeniu de activitate și în toate statele civilizate din lume, experiența este atu-ul cel mai de preț al unui candidat la orice”. Aici autorii invocă ”Referendariat-ul” german, care însă este un curs obligatoriu de formare post-universitară și mai puțin un examen de calificare.

Aici sunt necesare câteva precizări:

  • Stagiul de avocatură și examenul de calificare sunt obligatorii și reprezintă norme europene. Autorii proiectului fac referință la exemplul Germaniei, dar omit faptul că pentru a deveni avocat cu acte în regulă în această țară un candidat are nevoie de circa 7 ani. După obținerea licenței în drept, candidatul în avocatură trebuie să parcurgă câteva etape, care se încheie cu un set de examene orale și scrise (7-9 examene). Mai mult, avocații care iau examenele cu succes la nivel federal au dreptul să profeseze ulterior și în calitate de judecători.
  • Mai aproape de realitățile moldave este cazul României, unde Legea expres enunță că ”dreptul de a fi primit în profesia de avocat se obține pe baza unui examen național și unitar”. În România, unde normele au fost racordate la standardele comunitare, Legea nr.51 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat este în vigoare și astăzi. Nici procedura nu este deloc rapidă sau ușoară: rezultatele examenului sunt trecute prin filtrul a 4 comisii: Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.

Cât privește efectul economic, social și juridic, autorii proiectului au pus accentul pe compatibilitate și neglijează aspectul legat de calitatea pregătirii candidaților, care este important.

În esență, activitatea de legiuitor este diferită de cea de reprezentare în instanță, de cunoaștere a procedurilor și a actelor pentru diverse situații cu care se confruntă un avocat în activitatea sa. Mai mult, un parlamentar cu experiență nu poate fi, a priori, un bun cunoscător al domeniului jurisprudenței și, dacă ținem cont de realitățile moldovenești, iată doar câteva argumente în acest sens:

  • Nu este secret pentru nimeni că parlamentarii moldoveni sunt mari chiulangii la sesiuni. Numărul de absențe este destul de mare: în 2015 au fost înregistrate 323 de absențe dintre care 104 a fost nemotivate, iar în prima jumătate a anului 2016 au fost înregistrate 415 absențe dintre care 175 au fost nemotivate.
  • Un număr mic de parlamentari au avut inițiative legislative individuale: doar 32 de parlamentari (sau 31,6% din numărul total), iar 19 deputați (18,8%) nu au avut nici inițiative individuale, nici în grup.

Reacția avocaților: Toți la examen

Reprezentanții Uniunii Avocaților din Moldova (UAM) nu s-au arătat entuziasmați de inițiativa deputaților, în contextul în care Uniunea a prezentat Parlamentului, încă în mai 2016, un proiect propriu de modificare a Legii cu privire la avocatură. Avocații contactați de EuroPass consideră inițiativa deputaților drept o imixtiune în profesia de avocat și se pronunță împotriva privilegiilor la promovarea în funcții de judecător sau procuror.

Mulți avocați au declarat recent că un avocat calificat trebuie să posede cunoașterea procedurilor de instanță, analiza situațiilor litigioase, găsirea unor soluții practice în favoarea clientului etc., lucru care nu ține de activitatea și experiența parlamentarilor.

Gheorghe Amihalachioaie, unel din cei mai cunoscuți juriști din Moldova, a declarat pentru EuroPass că ”inițiativa deputaților de a emigra mai lejer în profesia de avocat este fără logică, întrucât avocatul trebuie să aplice legea în mod practic”. Mai grav este că această inițiativă poate să încalce dreptul la apărare, fiindcă avocații nou-intrați nu vor avea calificarea necesară și nu vor putea acorda asistență juridică calitativă. Examenul și stagiul de pregătire reprezintă etape prevăzute de legislația în vigoare, fără care este dificilă profesarea avocaturii, a subliniat Amihalachioaie.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri