Cum politicienii ”umflă” ratingul Moody’s pentru Republica Moldova

La începutul anului curent cetățenii Republicii Moldova au primit o veste bună de la Moody’s – ratingul țării a fost re-evaluat de la ”B3 Negativ” la ”B3 Stabil”, iar autoritățile de la Chișinău, cu această ocazie, s-au afișat la televizor cu declarații triumfaliste.

Dacă în anii precedenți evaluările de țară difuzate cu regularitate de către agenția americană de rating economic au fost comentate în majoritatea cazurilor de către economiști, lansarea în prima jumătate a lunii ianuarie a ratingului actualizat de Moody’s a servit drept motiv de deschidere a șampanie în tabăra guvernării.  Deoarece Republica Moldova nu a înregistrat progrese economice reale în ultima perioadă, sunt necesare câteva explicații esențiale pentru a înțelege cum trebuie tratate calificativele acordate de Moody’s și de ce autoritățile moldovene creează o percepție publică falsă.

Moldova nu a evoluat – s-a îmbunătățit doar perspectiva

Astfel, pe 13 ianuarie 2017 agenția de rating internațional Moody’s Investors Service a informat despre reconfirmarea ratingului de țară B3 pentru Republicii Moldova, dar cu schimbarea perspectivei de la ”B3 Negativ” la ”B3 Stabil”. Potrivit comunicatului companiei, factorii-cheie pentru schimbarea perspectivei de rating de la Negativ la Stabil sunt:

  • reducerea riscurilor de finanțare guvernamentale ca urmare a semnării Memorandumului cu FMI în noiembrie 2016, care a făcut posibilă și redeschiderea finanțărilor din partea partenerilor de dezvoltare;
  • adoptarea noului cadru de reglementare bancară menit să consolideze gestionarea sistemului bancar, fapt ce reduce probabilitatea asumării de către guvern sau banca centrală a unor datorii contingente suplimentare din acest sector.

În realitate, Republica Moldova nu a evoluat în ratingul Moody’s, calificativul B3 fiind păstrat în continuare. Motivele menționate pentru reafirmarea acestui calificativ sunt:

  • mediul politic mai calm după multiplele remanieri guvernamentale din perioada 2014-2015, când s-a produs frauda bancară;
  • datoria guvernamentală a crescut brusc din cauza costurilor BNM pentru recapitalizarea sistemului bancar, dar datoria rămâne gestionabilă, ca urmare a ponderii ridicate a datoriei concesionale în mixajul datoriei guvernamentale;
  • ratingul Moldovei rămâne limitat în mod semnificativ de un nivel ridicat de sărăcie, o bază economică îngustă, impedimente structurale în calea creșterii economice și a puterii instituționale foarte slabe ale țării. De asemenea, în ratingul B3 este reflectat și riscul politic legat de conflictul transnistrean.

Ce au văzut politicienii și instituțiile statului în ratingul Moody’s

La scurt timp după comunicatul Moody’s au apărut și reacțiile de bucurie ale politicienilor și instituțiilor de stat. Astfel, premierul Pavel Filip a menționat printre altele: „Specialiștii în economie, mai ales, știu cât de importantă și de îmbucurătoare este o asemenea veste pentru țara noastră. Ea este rezultatul direct al eforturilor pe care și noi la Guvern, și colegii de la Parlament, și toți cetățenii moldoveni le-au făcut să depășim o criză economică și una politică dificile. Este rezultatul îndeplinirii, în 2016, a unei Foi de Parcurs cu UE, a demarării unor reforme importante și a semnării acordurilor cu FMI și Banca Mondială”.

La prezentarea rezultatelor unui an de la instaurarea guvernului, primul ministru a făcut referință și la calificativul obținut de țara noastră afirmând că: „După primul an de guvernare, lucrurile se schimbă și avem certificare internațională: chiar vinerea trecută, agenția internațională Moody’s, un reper pentru investitorii străini, a îmbunătățit ratingul de țară al Republicii Moldova de la „Negativ B3” la „Stabil”.”

Și liderul celui mai important partid de la guvernare, Vlad Plahotniuc a turnat o doză de optimism la acest subiect: „Republica Moldova și-a îmbunătățit considerabil ratingul internațional. Acum potențialii investitori din afară au un indicator clar că țara noastră înregistrează o dinamică ascendentă și poate oferi garanții sigure pentru cele mai diverse și de amploare proiecte economice”.

În același timp, atât pe pagina oficială a Guvernului , cât și a Ministerului Finanțelor au fost plasate comunicate cu conținut care pe alocuri distorsionează realitatea, chiar dacă ambele în final fac trimiteri la sursa primară. Spre exemplu, în comunicatul Guvernului se spune că „Moody’s a modificat calificativul acordat Republicii Moldova din ”Negativ” în ”Stabil””, ceea ce nu corespunde adevărului, întrucât calificativul de B3 a țării, despre care cei de la Guvern nu pomenesc nimic, a rămas același, fiind supusă schimbării doar perspectiva.

Și cei de la Finanțe afirmă că „Moody’s a îmbunătăţit puternic ratingul de ţară al Republicii Moldova”, o aserțiune care iarăși este în afara realității.

Ratingul Moldovei – la nivel speculativ cu risc de credit ridicat

Pentru o înțelegere pertinentă a poziționării ţării noastre în ratingul Moody’s este util de analizat scara calificativelor acordate de această agenție și semnificația lor.

Astfel, ratingul dat este constituit dintr-un număr total de 21 de calificative, iar B3 care este atribuit Moldovei este mai aproape de coada clasamentului (16 din 21) și semnifică că țara noastră comportă în continuare un risc de credit ridicat, fiind o destinație mai puțin recomandată investitorilor.

Scara rating-ului Moody’s și definirea acesteia

moodys-copy

 

Sursa: Moody’s

Comparând cu calificativele acordate altor state putem menționa că printre țările cu B3 Stabil se află Bosnia și Herțegovina, Congo sau Egipt, în timp ce țări precum Georgia, Albania, Armenia sau Azerbaidjan dispun de ratinguri superioare Moldovei.

Cea mai bună plasare a Moldovei a fost la sfârșitul anilor 90

Analizând retrospectiva calificativelor acordate Moldovei, constatăm că cea mai bună poziționare a fost la sfârșitul anilor 90, când țara noastră apare în premieră în evaluările Moody’s, prima „notă” din 1997 de Ba2 fiind și cea mai mare de până acum. Ulterior, la începutul anilor 2000 ratingul Moldovei a fost retrogradat până la Ca (aproape de default) pe fondul suspendării pe o perioadă mai lungă de timp a relațiilor cu FMI a guvernării de la acea vreme. Începând cu anul 2010, Moldova rămâne cu calificativul neschimbat de B3. În iulie 2015 după ce partenerii de dezvoltare (UE și Banca Mondială)  au anunțat despre înghețarea finanțărilor externe acordate Moldovei, Moody’s a schimbat perspectiva de evoluție din Stabil în Negativ, pentru ca la începutul acestui an după încadrarea într-un nou Program cu FMI și stabilizarea situației, să se revină la un Outlook Stabil.

Evoluția Moldovei în calificativele acordate de Moodys

rating-history

Sursa: TradingEconomics

Care este utilitatea de a fi evaluat de Moody’s

În general, impactul evaluărilor rating-urilor suverane din partea agențiilor precum Moody’s poate fi cuantificat sub 2 aspecte:

  • Pe de o parte, Ratingul Suveran este important pentru statele care emit obligațiuni pe piețele internaționale. Cu cât este mai bun rating-ul cu atât riscul de neplată este mai mic, iar interesul investitorilor de a procura titlurile de stat respective este mai mare și implicit costurile atragerii resurselor pentru stat sunt mai mici. Este de menționat că Moldova nici la momentul actual, nici în ultimii ani nu a emis careva obligațiuni pe piețele externe, iar din acest punct de vedere impactul calificativului Moody’s este nul. Modalitățile cele mai utilizate de țara noastră de finanțare a deficitului bugetar includ emisiunile de valori mobiliare pe piața internă, cât și împrumuturile bilaterale din partea altor state sau din partea partenerilor de dezvoltare.
  • Pe de altă parte, evaluarea servește ca un barometru al nivelului de dezvoltare economică și al stabilității politice și instituționale al țării. Prin urmare, calificativul acordat cu explicațiile de rigoare poate servi drept un ghid pentru potențiali investitori care analizează oportunitatea de a efectua investiții în țara analizată. Din această perspectivă, evaluarea făcută de Moody’s este indiscutabil importantă și pentru Republicii Moldova.

Fără îndoială, modificarea perspectivei de evoluție din „B3 Negativ” în „B3 Stabil” reprezintă un fapt pozitiv, care este efectul restabilirii relațiilor cu FMI, a reluării finanțărilor externe, acordării unui grad mai mare de autonomie Băncii Naționale a Moldovei și a modificării cadrului regulator aferent. Totodată, ratingul a fost influențat și de reformele inițiate în sistemul de pensii și a intențiilor de reformare a administrației publice. Însă pe lângă aceasta, oficialitățile moldovene au trecut cu vederea faptul că Moody face referință la Republica Moldova drept un stat unde „corupția în justiție este înfloritoare”, iar „capacitatea instituțiilor este foarte slabă”.

Prin urmare, fără schimbări calitative în actul de justiție și în credibilitatea instituțiilor, oricare alte reforme nu au cum să devină sustenabile în implementare, iar afirmațiile triumfaliste despre “Moldova – destinație stabilă și sigură pentru investitori” sunt combătute de dinamica Investițiilor Străine Directe (ISD), care vor bate pasul pe loc.

Potrivit datelor BNM, stocul de ISD acumulat la sfârșitul trimestrului III 2016 a fost evaluat la 3.575,2 milioane de dolari, cu aproape 110 milioane de dolari mai mult decât se atestau la finele anului 2015. Deşi este în creştere, stocul ISD rămâne inferior nivelului din anul 2013, când a ajuns la 3,62 de miliarde de dolari.

Bucuria exagerată a guvernanților aduce aminte despre un banc sovietic, în care președintele unui kolhoz adună tot satul pentru a da citire unei scrisori de felicitare de la centrul raional, cu ocazia distribuirii ciubotelor din cauciuc pentru localnici. ”Acum, tovarăși, nu veți mai fi nevoiți să umblați în caloși prin noroi și rahat, pentru asta aveți ciubote noi”, le-a comunicat oamenilor capul gospodăriei colective.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri