Câte legi încalcă și ce interese promovează proiectul de liberalizare a capitalului

După reacții negative din partea societății civile și a organizațiilor financiare internaționale la proiectul de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, și unele instituţii publice, inclusiv subordonate Parlamentului au exprimat opinii critice la adresa iniţiativei.

Într-un document voluminos de peste 50 de pagini (452-2016-aviz-cna), Centrul Național Anticorupție (CNA) – instituția principală responsabilă de combaterea infracțiunilor economice și a corupției – semnalează o serie de deficiențe și riscuri ale proiectului. Reprezentanții Centrului notează că prevederile proiectului contravin Constituției, iar la promovarea lui s-au neglijat o serie de factori de principiu inclusiv transparența și argumentarea economică.

Inițiativa este de natură să favorizeze persoanele de rea-credință și infractorii, și ar putea rezulta în condamnarea Republicii Moldova la CEDO pentru încalcă drepturile omului, deoarece va permite preluarea frauduloasă a proprietăților.

Iertarea de păcate fiscale

Proiectul de lege promovat de un grup de deputați (proiectul-452-2016-ro), printre care se regăsește și speakerul Andrian Candu, presupune două măsuri esențiale, și anume:

  • Liberalizarea capitalului prin oferirea persoanelor fizice posibilitatea să-și declare și să-și legifereze capitalurile nedeclarate (ascunse) sau declarate (cunoscute) la valoare redusă: mijloace bănești, bunuri imobile, valori mobiliare, cote de participare în capitalul social, mijloace de transport rutier, atât în patrie, cât și în străinătate. Taxa privind liberalizarea capitalului ar constitui 2% și urmează a fi transferată la bugetul de stat, sumele acumulate fiind considerate venituri publice.
  • Stimularea fiscală prin anularea majorărilor de întârziere și a amenzilor aferente bugetului de stat, fondurilor asigurărilor sociale de stat și asigurărilor obligatorii de asistență medicală, care au fost impuse de către Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Casa Națională de Asigurări Sociale, alte autorități competente. Măsura se referă și la plățile din sistemul de evidență specială, neachitate la data punerii în aplicare a acestei legi, inclusiv amânate și eșalonate conform legislației în vigoare cu condiția achitării impozitelor, taxelor și altor plăți aferente bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat și asigurării obligatorii de asistență medicală.

Subiectul liberalizării trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova sau reprezentant legal al acestuia, iar subiect al stimulării fiscale este persoana fizică sau juridică care practică activități de întreprinzător.

Constituția, la o parte

Autorii proiectului încalcă până şi legea supremă, în special art. 131, alin. 4, care prevede că „orice propunere legislativă sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern”.

Astfel înregistrarea și votarea în prima lectură a acestui proiect s-a efectuat în lipsa acceptului exprimat în prealabil de către Guvern, ceea ce înseamnă că procedura a fost viciată și că ulterior – dacă inițiativa devine lege – ea poate să fie declarată neconstituțională.

Același lucru l-a subliniat și Curtea Constituțională într-o hotărâre pronunțată în anul 2014.

Experții CNA avertizează că obținerea unui aviz pozitiv din partea Guvernului înainte de lectura a doua pe marginea proiectului ar putea să nu fie suficient pentru eliminarea riscului de neconstituționalitate, deoarece ar putea să apară diferite interpretări la noțiunea ”în prealabil”. Totodată, ei au constatat că promovarea proiectului s-a făcut cu încălcarea rigorilor de asigurare a transparenței decizionale – termenul prevăzut de legislație pentru dezbateri publice (15 zile) nu a fost respectat.

Proiect cu derogare de la politicile bugetar-fiscale

Aspectele de neconstituționalitate sunt semnalate și de către Direcția Juridică a Parlamentului (452-2016-aviz-dj), care mai constată că, sub aspect conceptual, proiectul de lege este înaintat prin derogare şi de la politicile publice în domeniul bugetar-fiscal, stipulate în HG nr. 1011 din 26.08.2016 și în politica bugetar-fiscală aprobată de Parlament.

Aceste documente prevăd armonizarea politicii fiscale și a legislației fiscale naționale, inclusiv în contextul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (Capitolul referitor la libera circulație a capitalurilor și stabilirea modalităților pentru continuarea liberalizării). În aceeași ordine de idei, proiectul este în derogare și de la prevederile legislației fiscale, din care rezultă clar că impozitele și taxele de stat și locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea și completarea Codului Fiscal (art. 7).

Argumentele autorilor, manipulatorii

Raportul de expertiză al CNA menționează că autorii nu au dezvăluit obiectiv și suficient în nota informativă efectele economice, sociale și impactul asupra sistemului de asigurare a justiției, integrității, combaterii corupției și spălării banilor. Mai mult, nota informativă conține multiple discrepanțe în descrierea prevederilor proiectului în comparație cu prevederile propriu-zise, situație care duce la confuzii și manipularea opiniei publice despre scopul real al proiectului.

De altfel, nici CNA nu a putut determina scopul real „în condițiile în care nici proiectul, nici nota informativă nu prevăd expres scopul promovării proiectului, iar impactul scontat descris de autori în nota informativă nu este argumentat din punct de vedere economic”.

În același timp, aceștia deduc că inițiativa „conține foarte multe prevederi cu un potențial periculos pentru funcționarea politicilor naționale anticorupție și anti-spălare a banilor”.

Pe cine favorizează iniţiativa

Specialiștii Centrului notează că autorii proiectului recunosc că acea parte a capitalului care urmează a fi liberalizat se află în afara circuitului legal și admit indirect că acesta ar putea proveni din încălcarea legislației în vigoare. Or, în situația dată “conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de proveniență infracțională”. În susținerea acestei ipoteze, cei de la CNA constată că proiectul nu conține garanții de liberalizare a capitalului din surse licite.

În schimb, proiectul prevede răspunderea contravențională și penală a persoanelor cu funcții de răspundere care primesc cererile de liberalizare a capitalului cu încălcarea procedurilor sau după termenul-limită. Prin urmare, expertiza CNA constată că proiectul dat prevede că:

  • Nu există nici o garanție reală a liberalizării doar a capitalului de proveniență licită;
  • Există garanții de satisfacere practic a tuturor cererilor depuse în acest sens, prin reglementarea unei răspunderi aspre pentru eventualele refuzuri de acceptare a cererilor;
  • Subiecții care au liberalizat capitalul beneficiază de garanția neurmăririi de către autoritățile statului, chiar dacă ulterior se constată proveniența criminală a capitalului liberalizat;

Pentru experții CNA este evident că prevederile proiectului creează o situație de inechitate:

  • Între persoanele fizice care nu s-au eschivat de plata taxelor și impozitelor aferente deținerii proprietăților față de evazioniști, precum și
  • Între agenții publici care duc un mod de trai onest, își declară integral averile și suportă consecințele controlului public și administrativ aferent, față de cei care și-au tăinuit averile și interesele pentru a evita controlul respectiv.

Beneficiile stimulării fiscale – doar vorbe goale

În raportul CNA se mai spune că pentru o apreciere obiectivă a efectelor economice reale ale măsurii de stimulare fiscală a antreprenorilor este necesară o analiză suplimentară a datelor statistice, indicatori precum numărul antreprenorilor restanțieri la buget, volumul impozitelor și taxelor neachitate în comparație cu amenzile și penalitățile aferente sau impactul economico-financiar al măsurilor similare luate anterior (2007 și 2012).

În condițiile în care autorii nu au prezentat date relevante, afirmațiile din nota informativă privind presupusele beneficii (ameliorarea climatului investițional, majorarea fluxului de investiții, diminuarea poverii fiscale etc.) nu par a fi credibile. În sensul stimulării fiscale, verdictul CNA este destul de dur față de autorii proiectului: creează avantaje economice nemeritate antreprenorilor nedisciplinați și astfel încurajează indisciplina fiscală.

Formulările ambigui – premise pentru abuzuri

Cei de la Anticorupţie scot în vileag și faptul că „proiectul abundă cu formulări ambigui, care pot fi cu ușurință interpretate abuziv de o manieră ce va încuraja săvârșirea actelor de corupție”.

Pasibili de acte de corupție în acest sens ar fi atât subiecții liberalizării capitalului, cât și funcționarii implicați în acest proces de la Fisc, Camera Înregistrării de Stat, organe cadastrale, lucrători bancari și notari. Problema majoră semnalată este că „în lipsa denunțurilor cu privire la pregătirea săvârșirii actelor de corupție menționate, ulterior va fi foarte dificilă atragerea la răspundere a respectivilor funcționari, notari și angajați a instituțiilor financiare pentru abuzuri și depășirea atribuțiilor de serviciu, deoarece formularea atribuțiilor acestora în procesul liberalizării capitalului va permite interpretări diverse, și, chiar dacă vor fi deferiți justiției, orice dubiu va fi interpretat în favoarea lor, scutindu-i de răspundere”.

Risc de preluare frauduloasă a proprietăților străine

O altă constatare gravă scoasă în prim plan din expertiza CNA este că prevederile proiectului lezează drepturile omului consfințite atât în Constituție, cât și în Declarația Universală a Drepturilor Omului. La modul concret, mecanismul proiectului permite oricărui subiect de drept să se pretindă „proprietar de facto” al capitalului care își dorește legalizarea în Republica Moldova plătind o taxă de doar 2% din valoarea acestuia, fără a prezenta documente/înscrisuri/probe justificative în acest sens – toate acestea, fără ca „proprietarul de jure” care poate fi cel „de facto” să cunoască măcar de pretențiile/intențiile pretinsului proprietar de facto.

Prin aceasta, „prevederile proiectului generează riscuri de preluare frauduloasă a proprietăților străine, inclusiv de peste hotare, ceea ce poate duce la încălcări flagrante ale dreptului de proprietate”. De asemenea, prin ineficiența procedurii de contestare a legalizării capitalului, prin terme restrânse și proceduri superficiale de declarare, prevederile proiectului riscă să încalce accesul persoanei la justiție, dreptul la apărare și un proces echitabil.

Liberalizarea moldovenească a capitalului – contrară bunelor practici internaționale

Într-un interviu recent, managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova (GET), Jorg Radeke a menționat că cele mai bune practici internaţionale definite în „Ghidul privind conformarea fiscală voluntară”, realizat de Grupul de Acţiune Financiara Internaţională (FATF), recomandă programe de conformare voluntară în situaţii extraordinare – de exemplu, o criză economică profundă. Acesta nu este cazul Republicii Moldova, care are un buget public sustenabil şi care aşteaptă suficientă finanţare internaţională în 2017.

Totodată, rata de 2% care urmează a fi plătită în cazul liberalizării capitalului este extrem de redusă comparativ cu experienţele internaţionale. De obicei, astfel de taxe sunt de cel puţin 5%. De exemplu, Italia a aplicat într-o amnistie fiscală din 2009 cote de 5-7%, Argentina – de 10-15% în 2016, iar evazioniştii fiscali germani au trebuit să achite până la 25% din valoarea activelor în cadrul unei amnistii în 2004. Taxa de 2%, stabilită de proiectul moldovenesc, este prea mică pentru a transmite un semnal de penalizare a acestor activităţi, a spus expertul.

Jorg Radeke a precizat că proiectul de lege stipulează interdicţia de a investiga originea activelor declarate în cadrul liberalizării, ceea ce este absolut contrar practicii internaţionale privind măsurile de prevenire a spălării de bani. Astfel, acest proiect încalcă principiile organizaţiei FATF, al cărei membru este și Moldova.

2016 vs 2007 – și acum, și atunci perdanți sunt bugetul și oamenii de bună credință

Rugat să explice care ar fi similitudinile și diferențele dintre inițiativa actuală și pachetul de legi de amnistie și legalizare din 2007, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța a punctat că “chiar dacă aceste două „inițiative” sunt total diferite ca esență și efect, inclusiv efect imediat și de lungă durată, cert este că nici atunci și nici acum motivația n-a fost grija pentru economie sau stimulente pentru activități economice ulterioare. Sunt amnistii care produc drept efect concurența neloială între cei corecți cu legislația fiscală și cei care sfidează legea și ulterior primesc indulgență de la stat”.

Totodată, Veaceslav Negruța mai constată că deloc întâmplător, ambele „operațiuni” au loc în perioada fraudelor bancare de proporții (2005-2016):

  • prima – ca element din pregătire a fraudelor ce au urmat.
  • a doua amnistie – ca element final, de legalizare a ilegalităților, iar principalii perdanți și atunci și acum sunt sectorul public/bugetul de stat și toți cei corecți față de stat.

De asemenea, în opinia fostului ministru, „amnistia propusă de guvernanți la finele anului 2016 seamănă mai mult cu o amnistie de răspunderi pentru ilegalități decât o amnistie fiscală clasică”.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.

 

Anunțuri