Cum parlamentarii vor să lege mâinile ANI și Fiscului la verificarea averilor

Concomitent cu inițiativa privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, cinci deputaţi în frunte cu președintele Parlamentului Andrian Candu au înregistrat pe 1 decembrie 2016 și un alt proiect care modifică câteva legi importante pentru economia Republicii Moldova.

Este vorba despre o serie de amendamente de ordin instituțional și fiscal, care prevăd modificarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), a Legii privind declararea averii și a intereselor personale, și a Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I, II și V din Codul Fiscal.

În cazul adoptării amendamentelor sus-numite, Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Fiscal vor fi de fapt legate la mâini și vor putea doar ”constata” cine și câtă avere a legalizat, fără însă să poată verifica proveniența banilor sau să pună întrebări incomode rău-platnicilor.

Aceste modificări sunt văzute ca parte aferentă inițiativei de legalizare a capitalului și stimulare fiscală, care a fost retrasă deja de pe agenda Parlamentului.

Aminitim că inițiativa respectivă prevedea anularea sumelor reflectate în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), inclusiv în sistemul de evidență specială, la majorările de întârziere și la amenzile aferente bugetului public național, neachitate la data punerii în aplicare a prezentei Legi, inclusiv amânate și eșalonate, în condițiile achitării până la data de 21 decembrie 2016 a plăților de bază. Totodată se propunea ca pentru perioada anterioară anului 2016 organele cu atribuții fiscale să nu efectueze controale ale corectitudinii calculării și achitării impozitelor, taxelor, amenzilor aferente bugetului etc.

Ambiguitățile expresiilor din noul Proiect de lege nu sunt cea mai mare problemă – mai important este faptul că acesta afectează un număr mare de prevederi de ordin instituțional (ANI) și fiscal (Codul Fiscal), care poate avea repercusiuni asupra sistemului de colectare a veniturilor la buget și capacităților de gestionare instituțională ale entităților implicate în proces.

Impactul proiectului – neevaluat

Primul lucru care sare în ochi este lipsa analizei impactului de reglementare. Deși este evident că normele de drept propuse în Proiectul de lege vizează persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, în conținutul inițiativei nu se regăsește o astfel de analiză, care este obligatorie conform art.20 din Legea nr.780/2001. Se încalcă astfel previzibilitatea reglementării activității de întreprinzător, dar și transparența decizională raportată la activitatea agenților economici.

De asemenea, atât descrierea condițiilor care au impus elaborarea proiectului, cât și referințele la reglementările UE lipsesc din nota informativă a proiectului, care, de facto, descrie o ”politică a faptului împlinit”: ”subiecții […] pot depune la ANI declarațiile de avere și interese personale pentru anul fiscal 2016 incluzând averile liberalizate […]”, însă ”ANI […] nu va verifica averea liberalizată”.

Oportunitatea adoptării Proiectului de Lege este neclară din moment ce acesta ”va avea un impact semnificativ asupra activității agenților economici, care vor putea să-și dezvolte afacerile în Republica Moldova […] ” (din nota informativă) în condițiile în care ”pentru perioada anterioară anului 2016 organele cu atribuții fiscale nu vor efectua controale ale corectitudinii calculării și achitării impozitelor, taxelor […]” (tot din nota informativă).

Totodată, este neclar cum o formă de stimulare fiscală, asemănătoare celei promovate de Proiectul de Lege, poate să anuleze obligațiile organelor fiscale de a evalua corectitudinea achitării impozitelor pentru un anumit număr de subiecți (nedefiniți clar).

Lipsa de estimare economico-financiară aferentă implementării Proiectului încheie șirul de lacune în nota informativă și lasă impresia că documentul nu are la bază argumentele necesare.

Cum va fi afectat interesul public

Proiectul de Lege pare să promoveze interesele unor persoane grevate de obligația declarării averilor la liberalizarea capitalului, iar pe de altă parte diminuează rolul ANI și a Serviciului Fiscal, adică a organelor naționale cu competențe în asigurarea integrității, prevenirii corupției și spălării banilor.

Scopul anunțat al acestor amendamente este ”ajustarea cadrului legal la conceptul proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și stimulării fiscale”, iar argumentarea din nota informativă se axează pe ”anularea sumelor reflectate în sistemul de evidență al serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naționale de Asigurări Sociale […]”.

Nu este clar cum aceste anulări și facilități fiscale pentru o categorie nedefinită de persoane pot fi catalogate drept ”ajustare a cadrului legal”, cu atât mai mult cu cât practicile date contravin expres politicilor fiscale și financiar-bancare ale Republicii Moldova.

Interdicția ce va fi impusă ANI și altor organe de resort limitează competențele acestora de a verifica proveniența capitalului liberalizat și denaturează obiectivele instituționale ale acestor autorități. Însăși procedura de contestare a legalizării capitalului generează ineficiență prin termini mici și caracterul superficial al declarării capitalului. Ca urmare, ceea ce este și deosebit de grav, în cazul unor procese cu implicarea beneficiarilor liberalizării, părțile care au suportat daune vor fi limitate în acțiunile de apărare, întrucât recuperarea mijloacelor financiare fraudate va fi deosebit de complicată, sau nu chiar imposibilă.

 Mecanisme de supraveghere și control mai vulnerabile

Articolul II din Proiectul de lege stipulează că Autoritatea Națională de Integritate va putea doar să obțină o confirmare de la Serviciul Fiscal asupra faptului că averile indicate au fost liberalizate, fără a dispune de prerogative în a verifica aceste declarații.

Ulterior, proiectul stipulează că  informația solicitată de ANI ”va fi utilizată doar în scopul confirmării declarării capitalului liberalizat”. Incertitudinea dată creează confuzie, deoarece nu este clar dacă pe interior ANI va putea specifica în actele sale de constatare anume faptul liberalizării capitalului respectiv.

Din cauza acestei lacune în mecanismele de supraveghere și control, deficiențele de interes instituțional (intern) și public (extern) vor prevala. Eventual, acțiunile ANI pot fi contestate în materie de împuterniciri, control, acte de constatare a averilor liberalizate, iar în baza contestărilor instituțiile respective (de integritate, fiscale) devin ținte ușoare în încercarea subiecților de liberalizare al capitalului de a diminua capacitatea acestora de a-și face datoria.

La articolul IV, punctul 2 (Cod Fiscal) proiectul completează art.226/6 stipulând includerea capitalului liberalizat în metoda de estimare a veniturilor, în condițiile în care art. 226/6 din același Cod se referă la metodele indirecte de estimare. Perceperea impozitelor la cota obișnuită prin aplicarea mai avantajoasă pentru stat a metodei indirecte de estimare este astfel exclusă pentru veniturile/proprietățile deținute de către contribuabili, fapt criticat cu vehemență și de către Centrul Național Anticorupție. În plus, este clar că mărimea taxei de liberalizare va putea fi diminuată (sau doar 2%), astfel încât colectările la bugetul public pot fi lejer compromise în baza acestui mecanism.

Stabilitatea normelor juridice

Merită de notat că Direcția Generală Juridică a Parlamentului, în avizul la Proiectul de lege pentru modificarea celor trei legi, se arată îngrijorată de faptul că amendamentele propuse sunt promovate înainte ca inițiativa privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală să fie adoptată, adică ”nu este respectată consecutivitatea dezbaterilor în plen a proiectelor și consecutivitatea adoptării lor”.

Pe altă parte, membrii Direcției menționează că atât Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la ANI, cât și Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 cu privire la declararea averilor și intereselor personale au intrat în vigoare la 1 august 2016 – și nu a trecut perioada de 6 luni prevăzută de legislație, astfel încât orice modificare sau completare a legilor respective afectează principiul stabilității normelor juridice.

Comisiile specializate ale Parlamentului nu au avut însă obiecții față de proiectele de modificare a celor două legi.

Expert – urmează să tratăm proiectele cu maximă prudență

Contactat de EuroPass, doctorul în economie și expert în cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, admite că proiectul de lege care vine în completarea inițiativei de liberalizare a capitalului a apărut la insistența juriștilor, care au argumentat că după votarea acesteia vor fi necesare multiple modificări la unele legi în vigoare.

Fostul deputat afirmă că atunci când apare o astfel de lege precum liberalizarea capitalului, apare necesitatea completării unor alte legi, doar că aceste stipulări au avut forma unor inițiative care nu sunt bune, cum ar fi de exemplu faptul că acei care au trecut prin amnistia fiscală nu sunt subiecți ai ANI.

Veaceslav Ioniță mai spune că IDIS Viitorul, împreună cu alte organizații ale societății civile, a criticat inițiativa privind liberalizarea capitalului și amendamentele ulterioare ce o completează, făcând un apel public către partenerii externi să abordeze subiectul în discuții cu autoritățile statului.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri