„Merele otrăvite” ale președintelui Dodon

În ultima perioadă în contextul discuțiilor privind rezultatele obținute de Republica Moldova după 2 ani de implementare a Acordului de Liber Schimb cu UE, dar și a alegerii unui președinte care se opune deschis acestui Acord, campania de denigrare a DCFTA s-a intensificat semnificativ.

Pentru a sensibiliza mai mult populația, unul din tertipurile utilizate de unii „specialişti” este scoaterea din context a unor cifre care ar demonstra că țara noastră este invadată de produse agro-alimentare europene pe care Republica Moldova le poate produce și singură. Un exemplu de asemenea produse sunt merele asupra cărora și am decis să atragem o atenție mai detaliată pentru a arăta cum stau lucrurile de facto.

Preşedintele a descoperit o invazie de mere din UE

Într-o analiză pe blogul său, dedicată rezultatelor primilor 2 ani de implementare a Acordului de Liber Schimb, președintele Igor Dodon susţine că „există o tendință de creștere a importului din țările europene al unui şir de mărfuri agroalimentare – al celor pe care țara noastră este capabilă să le producă în cantități mari și de înaltă calitate – legume (roșii, ceapă, varză, salată, morcovi, etc.), mere, porumb, zahăr, etc”.

Tot acolo se menţionează printre altele că în 2015, comparativ cu 2014, importurile de mere au crescut de 3,7 ori de la 300 tone la 1.100 de tone. De altfel, președintele Dodon nu este singurul care invocă ca exemplu importurile de mere.

De exemplu, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul comunist Oleg Reidman comentînd informația moderatoarei potrivit căreia în primele 11 luni ale anului 2016, Moldova a importat 1.500 tone de mere a spus că „aceasta este o consecință trădătoare și urîtă a Acordului de Asociere”.

Parlamentarul mai susţinea că pe de altă parte „Uniunea Europeană își reorienteză o parte din producția sa, care din cauza sancțiunilor nu poate ajunge în Rusia, inclusiv în Moldova”, arătându-se extrem de uimit că Moldova a importat o asemenea cantitate de mere (1.500 tone).

Pentru a ilustra „pericolul” importurilor de mere europene în Moldova am analizat datele aferente dinamicii importurilor pe o perioadă mai lungă de timp, iar prima observație este că informația despre o creștere de 3,7 ori a cantității de mere importate în 2015 este eronată, întrucît în anul 2014 în țara noastră au ajuns 836 tone de mere și nu 300 de tone, așa cum este menționat în analiza președintelui Dodon.

După cum poate fi lesne desprins din graficul de mai jos, cantitatea de mere importată în 2015 nu prezintă vreo careva evoluție spectaculoasă, rezultatele din mai mulți ani de pînă la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb fiind cu mult superioare indicatorului din anul 2015.

Producţia de mere este de 285 de ori mai mare decât importurile

Adevărul este că cifra de 1.100 de tone din anul 2015 este infimă și nesemnificativă  raportat la cât produce anual Republica Moldova. Or, în 2015 țara noastră a îregistrat oficial o recoltă totală de mere de 308.000 de tone, astfel încât ponderea importurilor în raportul cu exporturile din acel an este de doar 0,35%. Altfel spus producţia de mere a fost de 285 de ori mai mari decât importurile.

Dar poate cel mai important fapt asupra căruia merită atrasă atenția este și sezonalitatea derulării importurilor date.

De exemplu, din cantitatea totală importată în anul 2015 peste ¾ a fost adusă în Moldova în perioada aprilie-iulie, atunci cînd depozitele frigorifice ale producătorilor autohtoni sunt deja goale. Cu alte cuvinte, derularea importurilor de mere în această perioadă cînd mere locale nu mai există face posibil ca consumatorii să aibă posibilitatea de a avea mere proaspete pe întreg parcursul anului.

În acest sens este absolut neclar ce ar avea împotrivă domnii Dodon sau Reidman pentru ca moldovenii să poată găsi mere în supermarketuri pe tot parcursul anului.

Evoluția importurilor de mere în Republica Moldova

1

Sursa: datele UN Comtrade

Totodată, mai trebuie scos în evidență că cantitățile importate arătate mai sus, deși nu sunt mari, nici măcar acestea nu sunt asimilate în întregime pe piața locală, iar explicația este simplă: o parte din merele ce se importă în unii ani sunt ulterior exportate pe alte piețe externe.

Astfel, pentru a vedea pînă la urmă cîte mere de import sunt consumate de moldoveni au fost deduse reexporturile. După cum pote fi concluzionat din graficul de mai jos, cele mai multe și cele mai scumpe mere de import din intervalul 2008-2015 au fost consumate în anul 2008, exact când Igor Dodon ocupa funcția de ministru al Economiei, fiind răspunzător inclusiv de comerțul extern.

Evoluția importurilor de mere în Republica Moldova pentru consum intern

2

Sursa: datele UN Comtrade

În concluzie, în cazul merelor nu se poate nicidecum vorbi despre un aflux masiv al importuilor după semnarea DCFTA. Republica Moldova este o țară în care producția de mere depășește de câteva ori consumul și nu prezintă mare interes pentru producătorii europeni. Cel mai probabil, inițiativa de a importa mere vine anume de pe piața locală atunci când se constată o insuficiență/lipsă sezonieră.

Valoarea importurilor de produse agroalimentare din UE a scăzut semnificativ

După cum relevă o analiză a Business Intelligent Services, isteria privind creșterea importurilor de produse agro-alimentare din UE după semnarea DCFTA este lipsită de sens.

Chiar dacă „se încearcă deseori ruperea din context sau prezentarea incompletă a unor cifre care ar demonstra tendințe îngrijorătoare privind evoluția importurilor de aceste produse din UE. Totuși, statistica rece a dinamicii importurilor de produse agro-alimentare din UE spulberă orice speculații asupra acestui subiect, întrucît în anii 2014 și 2015 au avut loc scăderi semnificative pe toate cele mai importante categori de aceste produse”.

Dinamica importurilor moldovenești din UE pe unele  unele categorii de produse agro-alimentare, mii USD

Categorii de produse 2013 2014 2015
Bauturi, lichide alcoolice si otet 39 323 25 734 18 020
Lapte si produse lactate; oua de pasari; miere naturala; produse comestibile de origine animala 20 660 21 285 16 441
Fructe comestibile si nuci; coji de citrice si de pepeni 25 952 28 751 13 918
Carne si organe comestibile 15 087 13 762 13 576
Preparate pe baza de cereale, de fainuri, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie 13 135 12 806 9 914
Peste si crustacee, moluste si alte nevertebrate acvatice 9 757 9 852 8 867
Legume, plante, radacini si tuberculi alimentare 8 519 10 036 6 184

Sursa. Datele UN Comtrade

„Inundarea” Moldovei cu produse din UE nu a avut loc

O tentativă de a cuantifica impactul DCFTA asupra importurilor din UE a fost realizată de experții de la GET Moldova, care au ajuns la concluzia că „pentru moment nu este posibilă evaluarea impactului ZLSAC asupra importurilor din UE”, și asta deoarece  „mai multe evenimente au avut loc în paralel cu inițierea implementării ZLSAC, așa cum ar fi devalorizarea considerabilă, creșterea economică scăzută & prețuri scăzute la petrol”.

Totuși, pentru specialiștii de la GET Moldova „este cert că „inundarea” Moldovei cu produse din UE, prevăzută de mulți observatori, nu a avut loc; în 2015, importurile din UE au scăzut cu circa 24%”.

În lumina acestor fapte putem afirma că președintele Igor Dodon manipulează cu cifrele și induce cetățenii în eroare în privința comerțului cu Uniunea Europeană.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri