Cum Agenția Turismului ar putea deveni jandarmeria domeniului

Un proiect de lege votat deja în prima lectură de către Parlament prevede atribuții de control și imixtiune pentru Agenția Turismului în domeniu și introducerea de noi acte permisive ce se bat cap în cap cu politica Guvernului de reducere a presiunii reglementărilor și controlului de către stat.

Iniţiativa a generat deja o avalanșă de critici din partea reprezentanților turismului receptor din Republica Moldova, dar și îngrijorări și nedumeriri din partea partenerilor de dezvoltare și comunității donatorilor, printre care USAID și Banca Mondială.

Printre prevederile propuse în acest proiect și asupra cărora persistă nemulțumiri și obiecții pot fi enumerate următoarele:

  • La licenţierea activităţii de turism pentru tur-operatori și agenții de turism se stabilește ca administratorul trebuie să dispună de certificat de categoria A privind absolvirea cursurilor de perfecționare în domeniul turismului sau diplomă de studii superioare de master cu specializare în domeniul turismului. Personalul de specialitate de asemenea trebuie să dispună de certificate sau diplome similare.
  • Personalul de specialitate din turism este obligat, o dată la 5 ani, să absolve cursuri de perfecționare profesională.
  • Se introduce clasificarea obligatorie a unităților de cazare de către autoritatea publică.
  • Organizarea și deservirea excursiilor se poate realiza doar pe rute turistice aprobate și înregistrate de către autoritatea centrală de turism.
  • Se propune reglementarea activității ghizilor de turism, care vor fi nevoiți să obțină un atestat de calificare eliberat de Agenția Turismului. Ei sunt obligați să poarte ecuson la vedere, iar controlul și evidența ghizilor de turism se propune de a fi efectuat de asemenea de către specialiștii agenției. Atestatul de calificare și ecusonul se eliberează pe o perioadă de 5 ani.

 Inovații penalizatoare pentru operatorii din turism

Însă cea mai vehement criticată modificare este dorința Agenției Turismului de a-și atribui rolul de jandarmerie prin delegarea de competențe extinse de control a întreprinderilor din domeniu: “supravegherea și controlul asupra activității întreprinderilor din turism și ghizilor de turism se efectuează de către autoritatea centrală de turism”. În acest context au fost formulate 4 noi încălcări ale legii pentru operatorii din turism:

  1. Desfășurarea activității în domeniul turismului cu personal de specialitate necalificat în conformitate cu Legea u privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice.
  2. Desfășurarea activității în unitățile de cazare turistică în lipsa certificatului de clasificare a unității de cazare turistică.
  3. Afișarea și/sau difuzarea informațiilor neveridice privind tipul și categoria unității de cazare turistică.
  4. Desfășurarea activității ghidului de turism fără ecuson expus în loc vizibil.

Totodată autorii propun modificarea Codului Contravențional astfel încât cele 4 tipuri de încălcări incluse în lege să aibă și sancțiuni, valoarea minimă a cărora începe de la 100 unități convenționale pentru primele 3 încălcări și 50 unități pentru ghizi. De asemenea, pentru încălcările 2 și 3 valoarea maximă a sancțiunilor poate atinge 300 u.c. sau 15.000 lei.

Contravențiile specificate mai sus se constată și se examinează de către Agenția Turismului. Sunt în drept să constate contravenții și să încheie procese-verbale directorul general și adjunctul său, precum și controlorii-revizori, iar examinarea acestora și aplicarea sancțiunilor se oferă prerogativă exclusivă pentru directorul Agenției și adjunctul acestuia.

Agenția vrea un rol similar poliției

Reprezentanții Proiectului de Competitivitate al USAID și SIDA, care are în aria de sectoare strategice susținerea turismului receptor, s-au arătat contrariați de modificările propuse, care vin cu  “o abordare desuetă, ineficientă și contra-productivă pentru sectorul de turism receptor. În mare parte, acest proiect cuprinde norme menite să agraveze mediul de afaceri, introducând noi bariere pentru afacerile din turism, afectând în special titularii de afaceri micro, mici și mijlocii”.

În același timp, funcțiile de control destinate Agenției Turismului în afacerile din industria turismului sunt inacceptabile, „atribuindu-i rolul de agent constatator, similar poliției, cu lărgirea numărului de contravenții administrative, lăsând totodată loc de interpretări și abuzuri din partea autorității, dat fiind că legislația este lapidară, iar condițiile de desfășurare a afacerii sunt neclare, evazive și lasă loc de interpretări”.

Mai mult – cei de la Proiectul de Competitivitate semnalează și faptul că operatorii din turism vor fi înfundați în birocrație suplimentară întrucât “se introduc noi acte permisive pentru sectorul de turism: actul de clasificare, actul de atestare/calificare a ghizilor, actul de clasificare, dar și se fortifică obligativitatea de a obține certificatul de formare profesională pentru tot personalul implicat în serviciile de turism”.

Lovitură directă în întreprinderile mici și micro

În cadrul audierilor publice asupra acestui proiect, propunerile legii date au fost combătute argumentat și de mediul asociativ din turismul receptor, reprezentați de Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Potrivit acestuia, intervențiile în actuala lege favorizează doar întreprinderile mari și pe eșichiere delimitate, în timp ce domeniul turismului receptor este predominat de întreprinderi mici și micro (mica ospitalitate, servicii la destinație, micii producători de vinuri, meșteșugari, etc.), care rămân desconsiderați și defavorizați de cadrul legal, mai ales în contextul creșterii presiunii de control și administrative asupra operatorilor din sector. Prin urmare, operatorii mici și micro vor fi absorbiţi de cei mai mari,  fie descurajați să presteze serviciile la nivel legal şi ar putea să migreze în sectorul gri.

De asemenea, asociațiile din turismul receptor au venit cu multe alte observații punctuale asupra proiectului cum ar fi:

  • Menținerea statuturilor diferite pentru tur-operatori și agenții de turism, în condițiile în care la realitățile RM nu există de facto nici o diferență.
  • Menținerea licențierii intermediarilor, un instrument inutil și depășit de realități.
  • Clasificarea obligatorie a hotelelor, pensiunilor de autoritatea de stat – ineficientă în asigurarea calității. În momentul în care 3/5 din unitățile de cazare nu sunt clasificate în ultimii 13-14 ani, este clar că măsura propusă reprezintă un mecanism prost.
  • Certificarea și formarea profesională obligatorie a personalului contravine Codului Educației și este lipsită de rezultate. De altfel, și Direcția Juridică a Parlamentului a semnalat lipsa de concordanță a acestei propuneri cu prevederile Codului Educației.
  • Atestarea ghizilor – o măsură contradictorie și dezechilibrată. Regim fiscal impropriu. Excursii doar pe rute certificate de stat.

În cadrul acelorași audieri publice, Proiectul de Competitivitate a venit și cu câteva soluții de alternativă mult mai viabile și pro-business cum ar fi:

  • Licențierea – înregistrare prin notificare și aliniere la cerințe minime pentru desfășurarea afacerii: garanții pentru consumatori, evidența statistică și fiscală.
  • Clasificarea unității de cazare – cerințe minime de securitate și protecție. Clasificarea voluntară în baza de standarde revizuite de calitate. Certificarea de terțe părți
  • Atestarea ghizilor – programe de formare și certificare prin Asociații profesionale. Într-un context de economie de piață tur-operatorii știu cel mai bine să își aleagă ghizii cei mai buni. Piața știe să determine calitatea în aceste domenii
  • Certificarea profesională obligatorie – programe de formare și dezvoltare voluntare. Fortificarea instruirii inițiale și continue

Totodată, reprezentanții turismului receptor constată că în cazul adoptări acestui proiect se perpetuează o situație de cumulare improprie a funcțiilor Agenției Turismului:

  • politici și reglementare,
  • de implementare a politicilor și management,
  • de control, de sancționare, de atestare,
  • de acreditare a programelor învățământ care induce și la ideea unui vizibil conflict de interese.

Or, după cum a fost prezentat și în cadrul audierilor publice, în 80% din statele lumii prerogativa de elaborare de politici și reglementare în domeniul turismului este atribuită unei structuri din cadrul uni minister, în timp ce funcția de implementare revine unei Organizații Naționale de Turism – în majoritatea cazurilor fiind vorba de instituții publice profesionale autonome.

Funcții de control, contrar bunelor practici 

În aceeași ordine de idei, atribuirea funcțiilor de control Agenției este contrară bunelor practici, iar abordarea cea mai rațională și eficientă este ca controlul sectorului să revină instituțiilor cu competență de control pe orizontală din RM, care sunt suficiente.

functii

Totodată, încercarea de însușire de noi funcții de control se află într-o vădită contradicție cu politica generală a Guvernului de reglementare a mediului de afaceri și de reducere a numărului de controale. De altfel, acesta este și motivul pentru care Comisia Drepturile Omului și Relații Interetnice din parlament a dat aviz negativ proiectului. Potrivit membrilor comisiei “pe agenda Parlamentului figurează şi proiectul de lege nr. 293 din 27.06.2016 (adoptat deja n.r.), care prevede modificarea conceptului cu privire la efectuarea controlului de stat al activității de întreprinzător, iar potrivit acestuia Agenția Turismului nu mai este autoritate de control al activității de întreprinzător”.

Armenii au procedat invers… și au reușit!

Prezentă la audierile publice pe marginea proiectului, conducătoarea Oficiului de Turism din Armenia a declarat că conceptul de reformă pe care s-au bazat armenii a fost exact invers la ce se propune acum în Moldova. Armenia reprezintă un exemplu de succes care a reușit să atragă turiști de la câteva mii anual la începutul anilor 2000, la 1,3 milioane în 2016.

Esența reformei armene a constat în oferirea posibilităților și libertății de exprimare pentru sectorul privat, astfel încât pentru deschiderea unei agenții de turism sau tur-operator nu se consumă mai mult de 5 minute, renunțându-se la orice gen de licențieri. De asemenea, armenii aplică cota 0% a TVA pentru turismul receptor, iar clasificarea unităților de cazare și hotelurilor (atribuirea de stele) se face doar la dorința unităților.

armenia

evolutii

Aspecte pozitive a proiectului de lege

Este de notat că există și unele voci care susțin proiectul în forma actuală, în special reprezentanții turismului emițător, care sunt mult mai puțin afectați de propunerile de mai sus și care pe de altă parte apreciază propunerea ca  pentru tur-operatori și agențiile de turism se prevede simplificarea prestării serviciilor prin excluderea obligativității modelului contractului de servicii turistice și a vaucerului turistic

O altă propunere reușită a proiectului vizează remedierea situației privind evidența turistică a turiștilor. Astfel, se propune includerea în Lege a prevederilor privind utilizarea Contului satelit în turism, care colectează și prelucrează datele despre cheltuielile generate de consumul turistic, aceasta dând posibilitate de a unifica mecanismul de evidență statistică și calculare a cheltuielilor conform rigorilor internaționale.

În concluzie,cea mai mare parte a prevederilor proiectului dat de lege inhibă creșterea sectorului de turism receptor și oferă pârghii excesive autorității publice, întreprinderile mici și micro fiind vizibil defavorizate prin pericolul presiunii administrative și împovărării în birocrație inutilă.

În condițiile în care sectorul de turism receptor aduce cea mai mare valoare adăugată țării (export de servicii), însă este de aproape 20 de ori mai mic raportat la turismul emițător (import de servicii), susținerea reală a acestuia este absolut necesară dacă se dorește cu adevărat ca sloganul Moldova: Discover the routes of life” să devină mai mult decât o simplă lozincă.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri