Unul dintre domeniile pe care autoritățile moldovene încearcă un timp îndelungat să-l reformeze este învățământul superior agricol, un sistem conservat în mentalitate sovietică, care – după 25 de ani de independență – încă contează prea puțin pentru economia reală.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), autorul inițiativei, menționează în nota informativă la proiectul hotărârii de guvern că scopurile principale urmărite sunt utilizarea eficientă a resurselor bugetare, adaptarea sistemului de educație și cercetare-inovare la politicile economice actuale, și eficientizarea potențialului științific.

Reformă întârziată

Reforma propusă (AICI: hg) nu este la prima naștere – într-o măsură mai mare sau mai mică s-au făcut încercări similare și în trecut, dat fiind faptul că toate guvernările declarau sectorul agricol unul prioritar pentru economia Republicii Moldova. Toate măsurile, însă, vizau schimbările de ordin structural și birocratic, fără îmbunătățiri majore a conținutului studiilor, a calității pregătirii profesionale sau a nivelului de finanțare.

De exemplu în anul 2012 a fost iniţiat un proiect se prevedea lichidarea mai multor instituţii de cercetare şi de pregătire a cadrelor sau comasarea acestora şi crearea în loc a unei Academii de Ştiinţe ale Vieţii. Ultima urma să includă patru institute de cercetare şi Universitatea de Ştiinţe ale Naturii.

La o analiză mai atentă a noii inițiative MAIA se observă că scopurile noii reforme urmează a fi atinse – din nou – printr-o serie de divizări, fuziuni, modificări ale denumirilor instituțiilor, și stabilirea de noi organigrame. Care este modelul de dezvoltare a învățământului superior agricol, din ce surse vor fi acoperite cheltuielile, ce indicatori de performanță sunt așteptați și cum sunt corelate activitățile de cercetare la necesitățile businessului și, în genere, cum va beneficia economia națională de pe urma reformei, sunt întrebări fără răspuns, deoarece autorii inițiativei nu s-au deranjat să scrie și un raport de evaluare a impactului. În schimb au calculat cu exactitate cât va costa reforma, cităm: ”Implementarea proiectului nu necesită cheltuieli suplimentare din bugetul de stat”.

Rebranding universitar

Faptul că reforma va costa ceva este confirmat chiar de propunerea privind schimbarea denumirii Universității Agrare de Stat din Moldova (UASM) – în Universitatea de Științe Agricole din Republica Moldova (UȘARM). Care este necesitatea acestui rebranding și ce valoare va aduce noua denumire rămâne neclar, însă cu certitudine instituția vizată va avea o mare bătaie de cap cu modificarea tuturor regulamentelor, acordurilor cu partenerii, a contractelor și altor acte interne , precum și a simbolurilor vizuale, iar cheltuielile vor fi, cel mai probabil, acoperite din mijloacele proprii, care și așa sunt insuficiente. Aceeași procedura va fi aplicată și unor institute de cercetare.

02 muzeul 2

Responsabilitate pasată

O altă inovație este incorporarea unor institute de cercetare autonome în structura juridică a UȘARM, după o serie de fuziuni și divizări, și schimbări de denumire. Astfel, din Universitate vor face parte următoarele instituții:

  • Institutul de Medicină Veterinară și Știința Animalelor (fostul Institut de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară),
  • Institutul de Horticultură și Industrie Alimentară (rezultat al divizării Institutului de Horticultură şi Tehnologii Alimentare în Institutul de Horticultură şi Industrie Alimentară şi Institutul Naţional al Viei şi Vinului),
  • Institutul Național al Viei și Vinului (rezultat al divizării Institutului de Horticultură şi Tehnologii Alimentare în Institutul de Horticultură şi Industrie Alimentară şi Institutul Naţional al Viei şi Vinului),
  • Institutul de Cercetări în Fitotehnie (rezultatul fuziunii dintre Institutul de Fitotehnie ,,Porumbeni” și Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp ,,Selecția”),
  • Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo”,
  • Institutul de Economie Agrară și Dezvoltare Rurală.

Majoritatea acestor organizații sunt falimentare sau aproape de a da ortul popii, nefiind implicate în careva inovații sau descoperiri științifice importante. Sunt elocvente în acest sens datele oficiale ce arată că pe terenurile agricole lucrate de instituţiile ştiinţifice recoltele sunt mai proaste decât media pe țară. În perioada 2007-2011, recolta de grâu a fost cu 20% mai mică, de legume – de 2,2 ori, iar cea de cartofi – de 2,3 ori sub medie.

Autorii proiectului nu au explicat care este raționamentul includerii acestor instituții în UASM și de ce nu au fost incluse și alte organizații academice din domeniu, de exemplu Institutul de Tehnică Agricolă ”Mecagro”.

Însă lucrurile nu se opresc aici. Viitoarea UȘARM ar avea în gestiune și patru stațiuni tehnico-experimentale (dintre care trei sunt în proces de insolvabilitate) și trei stațiuni didactico-experimentale (dintre care una este insolventă). Nici în cazul acestora nu este specificat cadrul de relații cu ”Universitatea-mamă”, care în acte va apărea în calitate de fondator (!).

Prin includerea fără precedent a tuturor acestor instituții în structura Universității MAIA de facto se spală pe mâini și pasează responsabilitatea administrativ-financiară în terenul academic. Este un adevărat gest de recunoaștere a impotenței statului de a soluționa problemele comunității de cercetare și știință.

Un nou Institut

Una dintre măsurile contradictorii din inițiativa MAIA este crearea unei noi structuri pentru educație, cercetare, extensiune și inovare – Institutul de Economie Agrară și Dezvoltare Rurală (IEADR) – care tot va face parte din UȘARM. Acesta va activa în paralel cu Facultatea de Economie a Universității, care este preocupată de aceleași sarcini și va exista în continuare în cadrul Universității. Cum vor colabora (sau concura?) și prin ce se vor deosebi cele două structuri? Unde va fi sediul IEADR – într-unul din blocurile universitare de studiu, într-o clădire separată din alt cartier al capitalei sau în genere în afara municipiului Chișinău? Autorii nu oferă vreun răspuns.

Pentru că veni vorba despre locație, din punct de vedere organizațional și logistic, nu este clar impactul de amplasare al unor institute care nu își au sediul în municipiul Chișinău și, în aceste condiții, cum va contribui proiectul la ”eficientizarea gestionării”, mai ales că entitatea juridică a acestor organizații va continua să fie una dispersată pe întreg teritoriul țării.

Finanțarea va fi problema celor care caută finanțare

Din punct de vedere financiar, inițiativa Ministerului prevede o situație interesantă. Potrivit proiectului de hotărâre, proiectele de cercetare, obținute prin concurs, vor constitui sursa primară și principală de finanțare a Universității. Pe locul doi urmează mijloacele alocate de MAIA, iar prestarea serviciilor de extensiune agenților economici ar fi cea de-a treia sursă. Ca cititorul să-și dea seama cât de mulți bani vor veni din activitatea de cercetare, trebuie de știut că niciuna dintre instituțiile propuse pentru includere în UȘARM nu este sustenabilă. Singura excepție este Institutul de Tehnică Agricolă ”Mecagro”, care însă a fost omis în inițiativa Ministerului.

UASM astăzi nu este nici pe departe un magnet pentru atragerea de proiecte de cercetare, necesare pentru economie, iar statistica arată că majoritatea absolvenților celor opt școli agricole de tip colegiu nu mai ajung să studieze la Universitatea Agrară de Stat a Moldovei.

Autonomia universitară aruncată la coş

Dacă cineva își imaginează că viitorul consorțiu universitar, cu stațiuni tehnico-experimentale și institute de cercetări, care va fi practic impus să-și caute singur surse de existență, va avea și libertatea de acțiune în acest sens, atunci este vorba de prea multă imaginație.

În documentul elaborat de Minister nu este nici un cuvânt despre autonomia Universității sau natura relațiilor acesteia cu institutele ce vor intra în componența consorțiului universitar, care – conform proiectului de hotărâre – vor avea totuși un statut juridic individual. Ce grad de autonomie și cui se vor subordona în realitate directorii acestor instituții este un alt mister, care va fi dezlegat pe semne în momentul desemnării lor.

Însă deja la această etapă se poate de intuit cine va trage sforile. Punctul 2 al proiectului de hotărâre specifică că după aprobarea inițiativei vor fi create o comisie pentru implementarea și monitorizarea procedurilor reorganizare și o comisie de experți responsabilă de organigramele instituțiilor nou-create.

Aici – surpriză! Reprezentanții Universității nu vor fi invitați la ședințele acestor comisii și, deci, nu vor putea participa la luarea deciziilor. Se pare că opiniile corpului de profesori și ale administrației UASM nici nu au fost solicitate la elaborarea documentului, la fel cum nu au fost consultate nici instituțiile ce urmează a fi reorganizate.

03 lot experimental

În loc de epilog

Reformarea învățământului superior agricol este, fără nici un dubiu, o necesitate obiectivă. Însă lipsa de viziune strategică, auto-scutirea de responsabilitate și argumentele slabe invocate de autorii proiectului de hotărâre sunt mai mult decât suficiente pentru ca așteptările să nu se materializeze. Mai ales că reforma urmează a fi implementată de birocrații uneia dintre cele mai conservatoare autorități ale statului, care și-a demonstrat ineficiența în gestionarea unor proiecte mult mai simple (Creditul Poloniei pentru fermierii moldoveni) și nu au putut achita la timp nici subvențiile prevăzute expres în bugetul de stat.

Culmea nenorocului – însuși capul autorității, ministrul Eduard Grama – a fost reținut recent de CNA și procurori într-un dosar de corupție în legătura cu o tentativă de înstrăinare ilegală a 30 de hectare de teren agricol în apropierea capitalei, proprietate a unei instituţii de cercetări ştiinţifice în agricultură.

Dacă întreaga ”reformă” se face de dragul unor interese ascunse, gen acaparare de terenuri sau sedii din proprietatea instituțiilor academice, atunci economia națională nu prea are ce câștiga. Societatea ar putea fi indusă în eroare despre scopurile adevărate ale reorganizării învățământului superior agricol.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri