Modificarea Codului Funciar ce va pune capăt întovărășirilor pomicole

Inițiativa Ministerului Agriculturii de modificare a Codului Funciar al Republicii Moldova, care reprezintă unul dintre pilonii și sursele dreptului la proprietate pentru proprietarii de terenuri, riscă să afecteze statutul juridic a cel puțin 100.000 de deținători de pământ în cadrul întovărășirilor pomicole.

Codul Funciar este probabil singurul document legislativ care – contrar normelor de stabilitate juridică – practic în fiecare an după adoptare a suferit numeroase modificări (Codul a fost publicat în Monitorul Oficial la 25 decembrie 1991 și republicat în 2001), în special în domeniul atribuirii terenurilor și destinației acestora.

Anul trecut, în lunile iunie, iulie și septembrie, modificările au vizat articole din Codul Funciar ce fac referire fie la folosirea terenurilor cu destinație agricolă în activitățile turismului rural, introducerea terenurilor sportive, inclusiv stadioane în circuitul funciar sau prevederi aferente intravilanului, terenurilor unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi etc.

La mai puțin de o lună de la ultimile modificări (septembrie 2016), Ministerul Agriculturii mai propune o modificare a Codului Funciar, pentru ca în martie curent să ceară aprobarea acestuia.

Așa că în acest articol este abordat și impactul inițiativei discutate încă din octombrie, în condițiile în care chiar autorii ei recunosc că prin toate modificările anterioare ”s-au creat relații funciare noi care nu sunt prevăzute în conținutul Codului Funciar aflat în vigoare” și că modificările și completările respective ”nu au fost suficiente pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile”.

Totodată atragem atenția asupra faptului că după adoptarea inițiativei în actuala redacție zeci de mii de proprietari de terenuri – în particular cei din întovărășirile pomicole – riscă să rămână fără un statut clar în sistemul funciar al țării. Respectiv, în lipsa acestuia proprietarii de terenuri vor putea deveni ținta unor abuzuri și acte de corupție.

Abordare simplistă

Structurat în 13 capitole și 96 articole, proiectul își propune, conform autorilor, să creeze un cadru legislativ nou de reglementare a relațiilor funciare adaptat realităților actuale și viitoare. Astfel, el reglementează regimul juridic al fondului funciar, relațiile funciare stabilite între persoane și relațiile funciare stabilite între deținătorii de terenuri sau autoritățile publice.

Deși proiectul de Cod prevede intrarea sa în vigoare la 12 luni din data publicării acestuia în Monitorul Oficial (pentru ca Guvernul să elaboreze și să aducă în concordanță cu prezenta Lege celelalte acte normative), este vorba totuși de un număr impunător de acte aferente ce urmează a fi abrogate și, astfel, prevederile respective ale acestora urmează a fi integrate în Proiectul Codului Funciar propus spre aprobare.

Se ating astfel 26 de legi și trei hotărîri de Guvern, active pe perioada 1991-2013. Domeniul reglementat este atât de larg, încât nu este deloc clar cum aceste prevederi vor fi parte din noul Cod sau cum aspectele tratate de acestea vor fi abordate aici.

Ce se va întâmpla cu 100.000 de proprietari de terenuri

Mai mult! În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noului Cod Funciar, acesta prevede ca întovărășirile pomicole să își înceteze activitatea. De reținut că aceste forme asociative au fost organizate pentru administrarea terenurilor repartizate în folosință cetățenilor Republicii Moldova în baza Hotărîrii de Guvern nr. 629 din 1991 cu privire la întovărășirile pomicole.

Deși este evident că aceste forme organizatorico-juridice nu mai sunt viabile din mai multe considerente (regimul lor de auto-guvernare, locații fără adresă și viză de reședință etc.), prevederea simplistă a proiectului de Cod afectează, mai mult de 100.000 de persoane și circa 600 de întovărășiri, potrivit datelor Expert-Grup.

Astfel se creează un loc de manevră pentru noi speculații, întrucât nu se reglementează noua formă a entităților respective.

Or nu regăsim o abordare constructivă prin declararea acestor loturi cu statut de construcție a caselor de locuit, de exemplu și, ce este și mai important, atribuirea lor în subordinea administrației publice locale, drepturi ce pot fi susținute de către o nouă formă de organizare (exemplul asociațiilor de locatari ar fi relevant aici).

Proiectul crează astfel și premise de potențiale pierderi pentru bugetele locale, întrucât se omit posibile impozite funciare/imobiliare, oportunități de dezvoltare a infrastructurii (apă, electricitate etc.). Un alt aspect ține de dreptul la proprietate al deținătorilor acestor terenuri, care vor fi nevoiți să modifice actele de proprietate; nici acest aspect nu a fost reflectat în proiect.

Norme mioritice

Ca și actualul Cod Funciar, noul proiect stabilește, în art. 29 (pct.b), că ”terenurile cu destinație agricolă de calitate superioară reprezintă culmi largi situate pe versanți cu pantă de până la 3 grade și cu nota de bonitate mai mare de 60 grade”.

Această normă pur ”mioritică” (și nicidecum juridică sau științifică) ar putea genera aprecieri eronate, în cazul în care prin calitatea superioară a terenului agricol autorul a presupus (și în 1991 și acum, în 2017) calitatea solului, care, la nivel internațional, se cuantifică în termeni de proprietăți fizice, chimice și biologice. În așa caz, apare riscul evaluării unor terenuri ca fiind de calitate superioară, în condițiile în care prețul corelează direct cu calitatea lor.

Dacă însă cumva s-a avut în vedere complexul de lucrări agro-tehnice ș.a. aspecte în fundamentarea caracteristicii de ”calitate a terenului cu destinație agricolă”, atunci definitivarea unei astfel de catalogări nu este clară, întrucât nu reflectă o realitate în schimbare, prin menținerea acelorași normative pentru perioade foarte diferite de timp (peste 25 de ani).

Este interesant și faptul că proiectul noului Cod Funciar tratează o nouă clasificare a terenurilor, în cadrul capitolelor 3-7. Pentru început, descrierea de sinteză a acestor clasificări este făcută doar în Nota Informativă a proiectului, însă argumentarea acestei noi clasificări nu se regăsește într-o descriere comparativă cu clasificarea din Codul Funciar existent.

Afirmațiile autorilor proiectului precum că Codul Funciar în vigoare accentua, la momentul elaborării, realitățile istorice de atunci, orientate mai mult spre relațiile de privatizare a terenurilor, nu poate fi pe deplin justificată, mai ales că se propune un nou algoritm, în funcție de proprietate, destinație și mod de folosință.

Proceduri nerespectate

Încă în noiembrie 2016, Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC) atenționa autorii proiectului că în ultima perioadă la avizare au fost expediate câteva variante de proiect pentru noul Cod Funciar, iar acest lucru contravine articolelor 16, 17 și 18 ale Legii privind actele legislative. Articolele respective fac referire la respectarea procedurii legislative aferente stabilirii și activității grupului de lucru, a condițiilor prealabile pe care trebuie să le întrunească procesul de întocmire a unui proiect de lege, precum și realizarea proiectului de act legislativ.

ARFC citează, în special, necesitatea unui studiu privind relațiilor sociale ce urmează a fi reglementate și opinează că în inițiativă lipsește argumentarea acestei abordări raportate la Codul Civil, Legea cadastrului bunurilor imobile, Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor etc.

În continuare, ARFC, ca entitatea direct implicată în domeniul reglementării relațiilor funciare, sesizează că atribuțiile autorităților abilitate cu reglementarea de stat a regimului proprietății funciare nu sunt expuse, iar unele prevederi ale Proiectului contravin chiar conceptului de activitate al ARFC și al Strategiei Naționale de Dezvoltare 2016-2020.

Nu are o analiză a costurilor

Nici aspectul economico-financiar nu este suficient de argumentat în proiectul noului Cod Funciar. Nota Informativă ar fi trebuit să includă o fundamentare de costuri ale implementării, întrucât noile reglementări necesită cheltuieli financiare substanțiale.

Aici vorbim, de exemplu, despre art. 80, unde se invocă susținerea din partea statului pentru acțiunile deținătorilor de teren privind protecția și ameliorarea solului, dar și despre art.79, prin care statul își asumă lucrările de conservare și sporire a fertilității solului, sau consolidare a terenurilor agricole.

Deși o serie de instituții de stat (printre care și Ministerul Finanțelor) consideră că prevederile noului Cod Funciar au impact asupra activității de întreprinzător și astfel Nota Informativă trebuie să conțină analiza impactului de reglementare, inclusiv analiza cost/beneficiu pentru competențele noi, Ministerul Agriculturii insistă asupra neincluderii unei astfel de analize, fără a explica de ce.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.comse poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri