Agenția Servicii Publice – pentru ce Guvernul comasează 5 instituții și întreprinderi publice

Pe 26 aprilie, Guvernul a adoptat decizia de creare a Agenției pentru Servicii Publice, care va îngloba prestarea serviciilor publice în baza principiului ”ghișeului unic”.

La baza noii instituții va fi Întreprinderea de Stat Centru Resurselor Informaționale de Stat ”Registru”, care va fi reorganizată în Agenția Servicii Publice şi se va subordona Guvernului. În noua entitate vor intra prin fuzionare patru instituții de stat care prestau servicii publice de documentare și licențiere: Camera de Licențiere din subordinea Ministerului Economiei, Camera Înregistrării de Stat, ÎS Cadastru și Serviciul Stare Civilă din subordinea Ministerului Justiției.

Conform Proiectului Hotărârii de Guvern, fondatorul Agenției Servicii Publice este Guvernul cu delegarea funcției către Cancelaria de Stat. Totodată, urmează ca în termen de 2 luni să se organizeze desfășurarea concursului privind selectarea directorului Instituției publice ”Agenția Servicii Publice”.

Agenția a fost creată în conformitate cu Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 și a prevederilor Reformei Administrației Publice.

Potrivit Guvernului, urmare a fuzionării celor 5 instituții sus-menționate, tarifele pentru serviciile prestate se vor reduce, iar Agenția va asigura atât modernizarea serviciilor publice, cât și sporirea eficienței dialogului dintre autorități și cetățeni.

Câţi angajaţi sunt şi câţi vor rămâne

Unul din argumentele invocate de autorităţi privind comasarea celor cinci entităţi este optimizarea personalului. Numărul actual al angajaţilor din cele cinci întreprinderi şi instituţi de stat este de circa 4.000 de persoane.

Cei mai mulţi sunt la ÎS Registru – circa 2.000 şi la Cadastru – peste 1.140 de angajaţi. Justificarea cu optimizarea este mai degrabă o acoperire pentru ochii lumii.

De exemplu la ÎS Registru în ultimii 6-7 ani numărul angajaţilor după aşa zisele optimizări revenea la nivelul vechi. Ba chiar se majora. De exemplu în 2010 la Registru se numărau 2.157 de angajaţi, ca în 2011 să scadă la 2.011, iar în 2012 să crească la 2.072.

La începutul anului 2014, Curtea de Conturi constata într-un raport de audit că la Registru muncesc 1.936 de persoane, dar la finele anului la întreprindere deja erau atestaţi 2.061 de angajaţi.

Exemple de optimizări de personal pe hârtie vedem şi la alte instituţii. În cazul Agenției Servicii Publice autorii nici nu s-au străduit să facă o estimare a numărului angajaţilor. Şi nu este cert că după reformă acesta se va diminua semnificativ.

Un proiect ”retușat”

Istoricul acestei Hotărâri este unul destul de curios. În vara anului trecut, premierul Pavel Filip anunța programul de optimizare al structurii Guvernului. Pe această bază, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (fondator al CRIS Registru) formula în martie 2017 Proiectul de Hotărâre cu privire la reorganizarea unor persoane juridice (trecut pe neobservate de către mass-media și formatorii de opinie), care prevedea absorbția de către CRIS Registru a 3 entități: Serviciul Stare Civilă, Camera Înregistrării de Stat și Camera de Licențiere. Ulterior, acest proiect este retras de către Minister, iar Guvernul vine cu propunerea de a ”mai adaugă” la cele 3 instituții inițiale şi ÎS Cadastru.

Experți de la Transparency International – Moldova afirmă că au propus atunci o masă rotundă de consultări publice pe marginea Proiectului Ministerului, fiind anunțați că proiectul în cauză va fi retras. Acel proiect de Hotărâre nu avea o fundamentare economico-financiară suficientă, iar argumentul central pentru fuzionarea instituțiilor era ”ghișeul unic” și comoditatea acestuia. Ulterior, afirmă experții Transparency International, Hotărârea a fost reluată, într-o formă extinsă și înrăutățită, deoarece absorbțiile celor patru instituții de către ÎS Registru se fac sub umbrela unei entități cu probleme.

Registru, protagonistul şi posibil groparul reformei

Mai întâi de toate, cel puțin din punct de vedere economic, ar fi fost rațională organizarea unui audit complex al CRIS Registru, înainte de a anunța această instituție drept fundament al reformării acordării de servicii publice. Mai mult chiar, scara reformei (5 entități), impactul acesteia, precum și prezența unui risc evident în ceea ce ține de eventuala transmitere a patrimoniului către o singură entitate generează o incertitudine cu privire la acest subiect.

Respectiv, procesul decizional, activitatea operațională, cât și procesul de achiziții rămân o mare enigmă pentru publicul larg, cum am mai arătat și în alte materiale. Numeroase și evidente sunt constatările instituțiilor abilitate cu verificarea respectării cheltuirii banului public (Inspecția Financiară, Curtea de Conturi), care arată expres că CRIS Registru este o instituție gestionată defectuos, cu încălcări evidente de management financiar, cu abateri de disciplină financiară (cheltuieli neargumentate pentru sponsorizări, alimentație, bază de odihnă ș.a. articole).

Pe partea activității operaționale, CRIS Registru nu s-a remarcat prin eforturi de sporire a profitului, în condițiile în care o creștere a veniturilor cu peste 150 milioane de lei (2014/2013) a antrenat chiar o diminuare a profitului cu un milion de lei (2014).

Mai târziu, Curtea de Conturi a scos în evidență o serie de alte nereguli, care țin de remunerarea personalului, acordarea de prime ș.a. aspecte ce denotă deficiențe importante în activitatea instituției. Însă și rapoartele de audit privat relevă situații pe muchie de ilegalitate, cum este, de exemplu, creditarea entităților afiliate CRIS Cadastru, în condițiile unei situații financiare complicate.

Model sovietic

Se pare că Hotărârea Guvernului are o anvergură de tip sovietic, în baza principiului –  cât mai masiv, cât mai rapid, cât mai netransparent. Această afirmație este susținută de ideea Guvernului de a lăsa fără remunerare Consiliul de Administrare a Agenției.

Practica actuală este că membrii Consiliului sunt remunerați printr-o indemnizație lunară. Acest fapt lasă loc de interpretări și abuzuri, cel puțin. Tot la capitolul de resurse umane, se face referință la disponibilizarea personalului (pct.6) în legătură cu respectiva reorganizare, în cazul imposibilității transferului acestuia. Aici vorbim despre specialiști care activează deja în instituții cu profil specific și care își îndeplinesc obligațiile în serviciul public.

În fine, este important ca aceste modificări să nu fie realmente doar o scuză pentru încă o reformă ambițioasă, însă ”putredă la rădăcină”. Dezicerea de 5 entități aduse de Guvern sub un singur acoperiș nu ar trebui să însemne, în mod normal, o menţinere a lucrurilor în instituțiile vechi, fără o evaluare obiectivă a activității lor precedente. Or aportul de patrimoniu și resurse umane va fi baza noii Agenții, care se prea poate să întâmpine deficiențe, în condițiile în care tradiția gestionării patrimoniului public este bogată în exemple, preponderent negative.

O Agenţie fără conceptul de „ghișeu unic”.

Mai adăugăm că şi Centrul Expert-Grup în Notă de poziție cu privire la proiectul Hotărârii Guvernului „Privind constituirea Agenției Servicii Publice” a formulat o serie de critici la adresa acestui proiect.

Astfel Centrul susţine că „până la reformarea entităților prestatoare de servicii publice și implementarea conceptului de ghișeu unic este necesară elaborarea unei propuneri de politici publice și analiza opțiunilor de reformă pentru a formula decizii bazate pe evidențe”.

„Prin hotărârea Guvernului mai degrabă se optimizează un șir de entități publice și procesele acestora, decât se introduce plenar conceptul de ghișeu unic. Respectiv, în promovarea constituirii Agenției Servicii Publice accentul ar trebui plasat pe raționalizarea instituțională, întrucât aceasta se realizează reieșind din perspectiva administrației publice. Totodată, reorganizările instituționale trebuie să fie efectuate în baza evidențelor și într-un mod transparent, fără a aduce prejudicii statului”, se arată în nota Expert-Grup.

Totodată în notă se afirmă că elaborarea mecanismului de ghișeu unic în accepțiunea reformei serviciilor publice ar trebui elaborat, pilotat și introdus plenar printr-un proces distinct, cu implicarea utilizatorilor de servicii publice, reieșind din necesitățile și așteptările acestora, precum și în conformitate cu prevederile Directivelor UE.

Temerea că Guvernul urmărește un alt scop decât cel declarat este confirmată de concluzia expusă pe marginea subiectului de către fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, în prezent expert la Transparency International Moldova: „Nu este recomandat ca o întreprindere de stat să preia funcții și atribuții ale statului, cu atât mai mult cu perspectiva de a fi transformată în societate pe acțiuni și a trece în spațiul privat. […] În ghidajul acestei creaturi este interesul unor grupuri care încearcă să centralizeze mai multe baze de informații, inclusiv Camera de Licențiere. În competența ÎS Registru deja se află Registrul populației, Registrul unităților de transport. Mai dăm acolo și Camera Înregistrării de Stat, Camera de Licențiere și Serviciul Stare Civilă și se creează o mega-entitate de atribuții ale statului delegate către o întreprindere de stat”.

În opinia lui Negruță, în condițiile în care achizițiile la întreprinderile de stat nu se fac conform normelor legale, vor fi găsite active care vor fi vândute prin proceduri netransparente, sub pretextul că nu sunt folosite în procesul de producere a noii companii.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri