De ce socialiştii vor să limiteze independența Curții de Conturi

O inițiativă depusă în Parlament la începutul lunii februarie ce vizează modificarea unui articol al Legii Curții de Conturi riscă să aducă atingere asupra independenței activității instituției de audit suprem a țării.

Mai precis, inițiativa promovată de deputatul socialist Adrian Lebedinschi presupune modificarea art.30 din Legea Curții de Conturi, astfel încît acţiunile de audit pot fi solicitate fără decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, ori de câte ori apare necesitatea efectuării acestora și nu o dată în semestru așa cum este prevăzut la momentul actual.

Argumentele autorului inițiativei

Autorul proiectului consideră că limitarea acestui drept al fracțiunilor parlamentare de a cere îndeplinirea obligațiilor nemijlocite ale acestei autorități publice este nejustificată și trebuie eliminată.

Deputatul constată că potrivit legii „Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit”, iar din considerentul că Curtea este unica autoritate publică înzestrată cu astfel de competențe, reiese neputința adresării fracțiunilor parlamentare în probleme ce țin de formarea, administrarea sau întrebuințarea necorespunzătoare a resurselor financiare publice unei alte autorități.

Acesta mai reiterează că rolul de bază al deputatului, ca ales al poporului și reprezentant al puterii legislative supreme este să reprezinte interesele poporului prin exercitarea, la necesitate, a controlului asupra activităților dubioase, care riscă să prejudicieze interesele alegătorilor săi, iar pentru alesul poporului nu este clar „de ce s-a stabilit limitarea posibilității adresării la anume o dată în semestru”.

Inițiativa – contrară rigorilor internaționale asumate și de Republica Moldova

Neclaritățile autorului proiectului au însă de fapt explicații cît se poate de logice, iar impunerea unei peridiocități în care fracțiunile pot cere careva acțiuni de audit din partea Curții de Conturi ține inclusiv de respectarea standardelor internaționale în materie de audit public asumate inclusiv și de Republica Moldova.

În calitate de membru al INTOSAI – Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit şi EUROSAI – Organizația Europeană a Instituțiilor Supreme de Audit (din anul 1994) Curtea de Conturi s-a angajat să respecte criteriile de convergenţă, necesare integrării europene, care rezultă din Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI, elaborate în baza Declaraţiei de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor publice, adoptată la Congresul IX INTOSAI, desfăşurat la Lima în anul 1977, Recomandările EUROSAI de la Praga; Declaraţia din Mexic cu privire la independenţă, adoptată la Congresul XIX INTOSAI, 2007.

Pentru a respecta angajamentele de aderare la cele mai bune standarde şi practici în domeniul auditului extern, Curtea a demarat, în anul 2007, procesul de transformare într-o instituţie supremă de audit, iar procesul de transformare s-a materializat în primul rînd prin elaborarea şi adoptarea noii Legi a Curţii de Conturi, care a intrat în vigoare începînd cu 01 ianuarie 2009, iar art. 30 al acestei legi care se dorește acum a fi schimbat reflectă anume rigorile internaționale pe care țara noastră și-a asumat să le implementeze.

În acest sens Declaraţia de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului finanţelor publice prevede că  „Instituțiile Supreme de Audit (ISA) îşi pot îndeplini sarcinile în mod obiectiv şi eficient numai dacă sunt independente faţă de entităţile controlate şi dacă sînt protejate împotriva influenţelor exterioare” și chiar dacă „instituţiile publice nu pot fi absolut independente fiind parte componentă a statului în general, ISA vor avea independenţa funcţională şi organizatorică necesară pentru a-şi îndeplini sarcinile”.

Mai mult decît atît, unul din principiile Declarației de la Mexico despre Independența ISA  intitulat generic “Un mandat suficient de larg și o discreție deplină în îndeplinirea funcțiilor ISA” stipulează printre altele că “Luînd în considerare respectarea legilor adoptate de legislativ care le sunt aplicabile, ISA sunt libere de direcție sau de intervenție din partea legislativului sau a executivului în planificarea, programarea, conducerea, raportarea și urmărirea efectelor acțiunilor de audit desfășurate”. Or, propunerea de amendament a legislației a autorului prin care fracțiunile parlamentare pot solicita Curții de Conturi cînd vor ele efectuarea anumitor acțiuni de audit riscă să submineze capacitatea de planificare, organizare și funcționare a Curții de Conturi întrucît acțiunile de audit implică alocări de timp, personal și resurse semnificative, care necesită minuțios și în prealabil pregătite.

Guvernul a dat aviz negativ propunerii

De altfel, Guvernul a dat aviz negativ acestei inițiative. În nota de argumentare pregătită de Ministerul Finanelor pe lîngă invocarea Declarației de la Lima, se mai citează pasaje din legea Curții de Conturi care prevăd expres că “Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului său de activitate, precum şi asupra modului de executare a acestuia”, iar propunerea deputatului A. Lebedinschi vine vădit în contradicție cu prevederile legii.

Prin urmare Guvernul se pronunță pentru menținerea unor limitări în acest sens (solicitarea acțiunilor de audit de către fracțiunile parlamentare) pentru „a nu admite dezechilibre în programele anuale și trienale de audit și, respectiv, pentru a nu afecta buna funcționare a Curții de Conturi”.

Ministerul Finanțelor respectă independența Curții de Conturi

Este de notat că în contextul prezentării rezultatelor Raportului pentru anul 2016 în ultimele zile Curtea de Conturi s-a aflat în vizorul public prin constatările unor abateri și nereguli de miliarde. După cum reiese din raport, cele mai mari abateri ar fi fost depistate la Ministerul Finanțelor ­ de circa şapte miliarde lei, fiind vorba în special de administrarea veniturilor bugetare, unde s­au depistat abateri de 5,7 miliarde lei.

Chiar dacă specialiștii de la Ministerul Finanțelor au reacționat printr-un comunicat la constatările Curții prin care au explicat de ce consideră că sumele invocate de Curte în raport nu sunt abateri și erori, aceștea punctează în același timp că “este un lucru firesc ca auditorul să-şi formeze o opinie independentă şi să-şi facă propriile estimări, care nu neapărat trebuie să coincidă cu estimările instituţiei auditate”.

Putem concluziona că inițiativa propusă de modificare a Legii Curții de Conturi este contrară prevederilor legale naționale și a standardelor internațioale în materie de audit public asumate și de Republica Moldova și ar putea periclita buna funcționare a instituției de audit supreme a acestui stat.

Deși autorul încearcă să creeze impresia că urmărește obținerea unui grad mai mare de transparență a finanțelor publice, în realitate este un fals. Asta pentru că adoptarea amendamentului ar permite deputaților să canalizeze activitatea Curții de Conturi spre examinarea nejustificată a modului de gestionare a cheltuielilor bugetare de către anumite instituții (în special cele conduse de persoane incomode), în loc să-i permită să se concentreze pe examinarea încălcărilor grave. Auditorii ar fi astfel suprasolicitați la numeroase cazuri minore sau neglijabile, iar ilegalitățile cu adevărat majore ar fi putea fi trecute cu vederea și nu ar intra în atenția publică.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri