Patenta de întreprinzător: între populism și evaziune fiscală

Subiectul aferent patentei de întreprinzător în comerțul la tarabă în pieţe şi la piaţă continuă să genereze discuții aprinse, iar presiunea străzii pare să mențină în continuare acest gen de activitate sub umbrela patentei.

Asta chiar dacă menținerea acestui mecanism comportă mai multe riscuri decât beneficii pentru economie, iar termenul inițial la care patenta în comerț trebuia să dispară era sfârșitul anului 2008, apoi a fost prelungit de Guvernul condus de Zinaida Greceanâi (sub presiunea străzii) până pe 1 ianuarie 2017.

Însă după ce în decembrie 2016 autoritățile au fost presate să mai facă o concesie patentarilor din comerț, oferindu-le o extensie de încă doi ani pentru a-și desfășura activitatea, deputatul socialist Grigore Novac a venit cu o inițiativă de a mai oferi un bonus de un an pînă la finele anului 2019, într-un context în care de la începutul anului 2017 Guvernul a oferit o alternativă rezonabilă patentei din comerț.

Ce propune deputatul Novac

Inițiativa venită din partea parlamentarului socialist Grigore Novac propune modificare a 3 articole din Legea cu privire la patenta de întreprinzător, care se rezumă la următoarele:

  • Permisiunea comercianților cu amănuntul de a desfășura activitatea în baza patentei de întreprinzător pînă la 31 decembrie 2019, față de 2018 cum este stipulat în redacția actuală a legii
  • Permisiunea comercianților cu patentă de a activa și în locurile autorizate de administrația publică locală, și nu doar în cadrul piețelor comerciale create în condițiile art. 12 din Legea cu privire la comerțul interior.
  • În cazul desfășurării activității de întreprinzător pe întreg teritoriul raionului, taxa lunară se achită în cuantumul specificat în rubrica Celelalte municipii, orășele din anexă, și nu pentru fiecare localitate în parte cum este prevăzut acum.

Argumentul principal – protestele stradale

Autorul își justifică inițiativa ca o consecință a „protestelor stradale și a multiplelor plîngeri înaintate deputaților de către titularii de patente”, iar scopul proiectului său este „protejarea activităților în baza patentei de întreprinzător pentru persoanele ce dispun de resurse financiare limitate, dar ar dori să dezvolte o afacere, avantajele fiscale ale acestuia fiind mai mult decât evidente”.

Astfel, inițiatorul proiectului constată că nu în toate localitățile Republicii Moldova teritoriul unde cetățenii comercializează diferite produse are statut de piață și consideră oportun de a fi permis comercianților cu patente de a vinde și în locurile autorizate de administrația publică locală, mai ales că una din atribuțiile acesteia este de a autoriza comerțul în zone publice, de a organiza târguri și iarmaroace.

Propunerea de extindere cu încă un an a termenului de desfășurare a activităților de comerț cu amănuntul, deputatul o justifică prin faptul că „Republica Moldova se află într-o criză economică profundă, iar această extindere va asigura creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum și va asigura menținerea locurilor de muncă existente”. Argumentul dat este oarecum curios, având în vedere că este greu de presupus care vor fi condițiile economice din țară în anul 2019. Totodată, pare suspectă reacția deputatului la proteste, în condițiile în care autoritățile nu s-au simțit obligate să facă concesii protestatarilor în trecut.

Patentele: generatoare de evaziune fiscală și concurență neloială

Autorul inițiativei are o manieră populistă de expunere a argumentelor și nu face practic nici o referință la aspectele de ordin economic și la cît de sustenabil sau nu ar fi prelungirea acestor activități în bază de patentă. De altfel, după cum este punctat într-un studiu al Institutului Național de Cercetări Economice din 2016, patentele sunt generatoare de riscuri semnificative pentru economie, inclusiv:

  • Lipsa actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate;
  • Incertitudinea calității mărfurilor comercializate;
  • Condiții economice neechitabile și efecte de concurență neloială între operatorii pieței;
  • Eminența evaziunii fiscale;
  • Legalizarea mărfurilor de contrabandă şi a celor falsificate, fapt ce bate în producătorul autohton;
  • Eminența creșterii volumului economiei tenebre şi a traficului ilicit de mărfuri.

Același studiu consideră oportun schimbarea formei organizatorico-juridice a comerțului în baza patentei și limitarea activității economice în baza patentei de către persoanele ce activează într-un domeniul limitat al producției individuale (artizanatul, pictorii-decoratori, cizmarii etc.).

De altfel, în susținerea constatărilor de mai sus vin și datele statistice. Astfel, dacă în anul 2012 comercianții ocupau o cotă de 59% din structura deținătorilor de patentă, cota acestora a crescut pînă la 67%, ceea ce denotă că practicarea comerțului în baza patentei de întreprinzător este o ocupație profitabilă. Însă în pofida numărului mare de deținători de patente, rezultatul analizelor relevă că ei au o contribuție modestă de doar 4% în valoarea totală a taxelor acumulate de bugetele locale și una simbolică de doar 0,16% din veniturile bugetare generale.

Mai mult decât atât, chiar dacă numărul de deținători de patente este în creștere, media încasărilor per patentă a fost în scădere. În comerț plățile au scăzut cu 8,5%: de la 498 de lei în 2013 la 456 lei în 2015.

Guvernul nu vede în patentă o premisă de dezvoltare economică

În cazul acestei inițiative legislative Guvernul a dat un aviz negativ ferm. În nota de argumentare, cei din executiv afirmă că prin amendamentele la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, efectuate în decembrie 2016, a fost prelungit dreptul de a desfășura activitatea de comerț cu amănuntul în baza patentei pe un termen de 2 ani calendaristici, cu limitarea activității pe teritoriul piețelor comerciale autorizate de către consiliile locale și doar în cazul persoanelor care au deținut patentă valabilă pentru acest gen de activitate la data de 31 decembrie 2016. Guvernul nuanțează clar că acest amendament a urmărit scopul de a asigura o perioadă de tranziție de la patentă la altă formă de activitate, întrucât patenta „nu reprezintă o premisă pentru dezvoltarea activității economice”.

Avizul Guvernului menționează și manifestațiile de amploare din partea deținătorilor de patentă din anul 2016, organizate din dorința acestora de a beneficia în continuare de toate privilegiile prevăzute de sistemul de patentă: impozitare simplificată, lipsa evidenței contabile, lipsa aparatului de casă, însă toate aceste aspecte creează premise pentru o concurență neloială față de agenții economici înregistrați.

Activitatea economică independentă – alternativa patentelor

De asemenea, Guvernul mai amintește că pe parcursul anului 2016 a fost dezvoltat și adoptat un nou concept privind impozitarea simplificată a persoanelor fizice care practică comerțul fără a fi înregistrați în calitate de întreprinzător, dar care, spre deosebire de sistemul de patentă, permite evidența și controlul activității acestora din partea instituțiilor statului, datorită obligativității utilizării mașinii de casă și control. Astfel, urmare a modificărilor legislative din decembrie 2016, conceptul de activitate independentă prevede extinderea drepturilor persoanelor fizice care practică comerț cu amănuntul la unele aspecte precum:

  • Importul produselor
  • Comercializarea tuturor tipurilor de produse cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare
  • Comercializarea cu amănuntul în locuri autorizate de autoritățile locale și nu doar în piețe
  • Activitatea dată nu presupune înregistrarea unei noi întreprinderi, ci doar înregistrarea persoanelor fizice care intenționează să comercializeze independent produse la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

WP_20170602_12_01_52_Pro

Mașina de casă și control – spaima deținătorilor de patente

Dintre obligațiile care decurg din nou sistem de impozitare simplificată, deținătorii de patente par a fi cel mai reticenți la obligativitatea utilizării mașinii de casă și control în activitate. Printre alte obligații pot fi menționate:

  • Ținerea contabilității în partidă simplă, adică doar evidența intrărilor și ieșirilor
  • Achitarea trimestrială în rate a impozitului din venitul anual calculat, iar cota acestui impozit este mai mult decât simbolică de doar 1% din suma vânzărilor, dar nu mai puțin de 3.000 lei.

În plus, cheltuielile pentru procurarea mașinii de casă și control sunt deductibile.

De altfel, în cadrul unei emisiuni televizate, viceministra Finanțelor a afirmat că din punct de vedere al costurilor activitatea independentă nu este mai scumpă decât patenta: „Patenta poate aparent pare mai ieftină, dar de facto dacă stai să calculezi tot ceea ce înseamnă o patentă ea se dovedește un instrument fiscal destul de scump, iar activitatea independentă cu impozitarea a 1% din vânzări este o alternativă pe măsură”.

În schimb prin intermediul acestui sistem va putea fi apărat dreptul consumatorilor: „Patenta mereu stârnea nemulțumirea consumatorilor, pentru că atunci când aceştia au parte de o marfă necalitativă și ulterior nu pot face nimic cu ea, deoarece nu au primit un bon fiscal sau o altă confirmare că a suportat careva cheltuieli cu această marfă, nemulțumirea generală crește. Prin regimul de activitate independentă am țintit un sistem care să fie extrem de simplu, dar și să apere dreptul consumatorilor”, susţinea Veronica Vragaleva.

În final mai trebuie remarcat și faptul că după esența sa economică, patenta de întreprinzător trebuie să servească drept un instrument incipient de dezvoltare a afacerilor și nu unul permanent. Or, după cum arată datele statistice, majoritatea deținătorilor de patente din Republica Moldova nu își avansează afacerile la forme mai complexe și la scară mai largă, iar acest fapt este nociv pentru economia națională, întrucât stimulentele oferite de stat prin sistemul de patente nu își au efectul scontat și nu creează valoare adăugată pentru economie.

În schimb, patentele în comerț sunt în permanență o modalitate de eludare a impozitelor la buget. În acest caz este evident că teama deținătorilor de patente nu se referă neapărat la costurile suportate de pe urma trecerii la activitatea independentă, ci la responsabilizarea care o aduce aparatul de casă și control.

În concluzie, inițiativa de modificare a Legii cu privire la patenta de întreprinzător are un caracter populist, nu are o analiză cost-beneficiu și riscă să submineze politica bugetar-fiscală a statului, în condițiile în care activitatea independentă este o alternativă viabilă patentelor ce are menirea de a aduce mai multă echitate fiscală, dar și a păstra un regim de impozitare simplificat.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri