Guvernul cu vorba susține concurența, în fapte creează monopoluri

Concurența liberă este unul dintre pilonii de temelie indispensabili în orice economie de piață, iar capacitatea limitată și incompetența clasei politice din Republica Moldova în ce privește respectarea acestui principiu, protejat inclusiv prin articolul 9 din Constituție, este unul din motivele pentru care țara a ajuns cea mai săracă din Europa.

Acum și autoritățile recunosc într-un document oficial că „economia este influenţată de existenţa reglementărilor nejustificate în unele sectoare economice şi a barierelor anticoncurenţiale, care au un impact negativ asupra activității economice”.

Acum și autoritățile recunosc, într-un document oficial, că „economia este influenţată de existenţa reglementărilor nejustificate în unele sectoare economice şi a barierelor anticoncurenţiale, care au un impact negativ asupra activității economice”.

Este vorba despre Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, elaborat de Consiliul Concurenței și aprobat în luna mai de către Guvern și remis către Parlament spre examinare și adoptare. Prin intenția de a adopta acest document guvernarea își asumă o serie de obiective și acțiuni ambițioase, deși pe parcursul ultimului an, într-o serie de cazuri, a mers exact în sens opus.

Peste 20 de ani ratați în domeniul concurenței

În Program se constată că evaluarea reglementărilor și a barierelor anticoncurențiale permite stabilirea în ce măsură are loc impulsionarea sau stagnarea dezvoltării mediului concurenţial în sectoarele economice, unde tehnologia şi conjunctura permit existenţa concurenţei.

În acest sens, OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică care include cele mai dezvoltate țări) a realizat un Sistem de indicatori de evaluare a reglementării pieţei produselor – RPP. Analiza dinamicii indicatorului RPP la nivel internațional a reliefat faptul că, valoarea medie a acestuia pentru țările OCDE s-a micșorat de la 2,2 puncte în anul 1998 la 1,3 în 2008 (scara fiind de la 6 puncte – economie fără concurenţă, supra reglementată şi pînă la 0 puncte – economie expusă concurenţei libere).

Țările care au avut politici de liberalizare a pieţelor în anul 1998, au reușit să obțină o creștere mai rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor în decada ulterioară. Estimarea OCDE la nivel internaţional a indicatorului dat indică faptul că, în condiții comparabile, o reducere a indicatorului respectiv cu 0,5 puncte generează o rată anuală medie de creștere de 0,3% a PIB-ului pe cap de locuitor.

Evaluarea indicatorului RPP pentru Republica Moldova, în anul 2016, a stabilit că mărimea acestuia este de 2,48 puncte, ceea ce denotă că nivelul de deschidere către concurență a sectoarelor economice din Moldova este mai redus decât cel atestat în statele OCDE în 1998.

De altfel, problemele economiei moldovenești în materie de concurență liberă sunt accentuate și în clasamentul „Index of Economic Freedom – 2016”, realizat de către centrul de cercetare american „Heritage Foundation” unde Republica Moldova ocupă poziția 110, fiind plasată în grupul țărilor cu economii „preponderent nelibere”.

Autoritățile limitează concurența

Pentru a îmbunătăți concurența din economia națională, Programul Guvernului punctează asupra aspectelor indicatorului RPP care au un efect semnificativ direct sau indirect asupra dezvoltării concurenței:

  1. Politicile de liberalizare a pieței, care sînt împărțite în 2 sub-secțiuni:
  2. a) bariere de intrare pentru întreprinderi pe piețele din interiorul sau din afara țării;
  3. b) politicile sectoarelor reglementate.
  4. Dimensiunea sectorului public raportată la economia națională;
  5. Regulile de achiziții publice;
  6. Controlul și reglementarea prețului la diferite produse, servicii și lucrări.

Poziționarea atât de slabă a țării noastre la capitolul concurență este explicată în Program inclusiv prin faptul că “în Republica Moldova există numeroase sectoare economice, în care autoritățile administrației publice centrale și locale, autoritățile cu funcții de reglementare și control de pe diferite piețe au introdus reguli care reglementează, în totalitate sau parțial, cererea și oferta, prețurile, calitatea, cantitatea și alte elemente care ar putea avea o influență asupra concurenței”.

De asemenea, ”cadrul legal-normativ şi de reglementare existent restricționează, în unele piețe, numărul de concurenți, cărora li se permite să desfășoare o afacere, prin acordarea de drepturi exclusive pentru unele întreprinderi”

Pornind de la aceste realități autoritățile și-au propus un obiectiv specific extrem de ambițios și anume Deschiderea sectoarelor economice către concurență și reducerea reglementărilor pieţei produselor de la 2,48 în prezent, la 1,55 către anul 2020.

Cum poate ajuta Acordul de Asociere cu UE

Pentru aceasta sunt prevăzute o multitudine de acțiuni, printre care pot fi menționate:

  • În vederea eliminării barierelor anticoncurențiale în diferite sectoare –  liberalizarea şi îmbunătăţirea accesului la diferite pieţe, eliminarea barierelor anticoncurenţiale, dereglementarea activităţii unor domenii, transparenţa pieţelor, creşterea competitivităţii pe domenii economice şi pieţe şi pe domenii de activităţi comune tuturor sectoarelor economice conform prevederilor Acordului de Asociere
  • În domeniul drepturilor exclusive – Identificarea de către autoritățile publice a tuturor entităților investite cu drepturi exclusive care activează la nivel național și local, inclusiv întreprinderilor de stat și municipale, care reprezintă din multe puncte de vedere bariere în calea intrării pe piaţă a noilor întreprinderi şi pot conduce la stabilirea de preţuri de monopol şi alte probleme asociate cu exercitarea puterii de piaţă, Evaluarea necesității delegării pentru fiecare entitate învestită cu drepturi exclusive și optimizarea sistemului drepturilor exclusive
  • În domeniul întreprinderilor de stat, municipale și societăților comerciale cu capital public sau public-privat – Deetatizarea sau restructurarea activității urmează a fi realizată în vederea delimitării funcțiilor de executare a obligațiilor statului de activitățile pur comerciale ale acestor întreprinderi care pot fi executate de agenții economici privați pe piața liberă.

Deși aceste obiective ale Programului sunt foarte bine intenționate și absolut necesare, realitatea ultimului an arată mai multe exemple în care și actualul Guvern, ca și cele precedente, au găsit în diverse situații drept soluții anume oferirea drepturilor exclusive și/sau crearea de noi întreprinderi de stat, acționând contrar celor propuse.

Statul – incapabil de a controla, dar se crede bun la gestionare

Spre exemplu, după ce anul trecut liderul democrat, Vlad Plahotniuc a adus pe agenda publică efectele sociale nocive ale sălilor de jocuri de noroc și a cazinourilor și a promis “să se implice personal pentru a face ordine”, autoritățile au demarat o amplă reformare a domeniului, iar legislația cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc a fost modificată radical.

În consecință „Loteria Naţionala a Moldovei” care, în trecut, deținea monopolul doar la organizarea şi desfăşurarea de loterii naţionale, deţine acum şi dreptul exclusiv de a gestiona toate activităţile de jocuri de noroc, cu excepţia cazinourilor.

Cu alte cuvinte, legiuitorii noștri nu s-au limitat doar a înăspri regulile de joc pentru acest domeniu, un fapt necesar de altfel, ci au instituit monopol asupra întregului spectru de jocuri de noroc, asta chiar dacă la adoptarea noii legi unul din argumentele acestora a fost „lipsa unui control de stat adecvat în acest domeniu, ceea ce punea în pericol principiul echităţii faţă de toţi participanţii la acest proces, atât a organizatorilor, cât şi a jucătorilor”.

Astfel, în acest caz pe de o parte, autoritățile se declară incapabile în controlul asupra industriei jocurilor de noroc, dar pe de altă parte au găsit soluția salivatoare prin preluarea aproape în totalitate a gestiunii acestuia tot de către stat.

În plus, autoritățile nu au avut o abordare diferențiată, supunând sub monopol tot domeniul, inclusiv segmentul pariurilor sportive, care chiar și în actuala lege nou adoptată sunt catalogate cu un risc social scăzut.

Or, această piață este una extrem de competitivă, iar pînă la instituirea monopolului și în țara noastră erau prezente reprezentanțe a unor companii internaționale cu reputație. Prin această măsură, este foarte probabil că încasările bugetare din pariuri sportive să scadă , întrucît o parte importantă din consumatori au migrat pe online pentru a beneficia de o ofertă mult mai atractivă decît cea a Loteriei Naționale a Moldovei.

Dribling de logică de la Guvern – concurență loială prin crearea unei întreprinderi de stat

Guvernul a sfidat vădit principiile de concurență asumate acum prin Program și atunci cînd a decis crearea întreprinderii de stat SA MoldFarm în domeniul farmaceuticii pentru achiziționarea, importul, păstrarea, depozitarea și comercializarea medicamentelor.

Chiar dacă scopul declarat este de a evita o criză a medicamentelor similară celei din iarna anului 2015 servind drept  „o pârghie eficientă pentru asigurarea concurenței loiale”, CNA a avizat critic inițiativa  constatând că “nu asigură realizarea obiectivului enunţat”, deoarece în mod normal această societate nu ar putea furniza altfel medicamente decât prin intermediul sistemului de achiziții publice și respectiv nu ar putea interveni în situații de urgență decât concurând cu agenții economici privați.

De asemenea, CNA mai cerea autorului proiectului “justificarea aspectelor ce vizează excluderea riscului de monopolizarea a pieţei”, însă proiectul a fost votat peste recomandările din expertiza anticorupție. La fel de hilară este și fundamentarea economico-financiară a Guvernului la acest proiect. Deși obiectul acestei entități de stat este importul de medicamente care implică un efort financiar semnificativ pentru achiziționarea acestora, Ministerul Sănătății, autorul inițiativei, a indicat doar despre necesitatea a 20 mii lei pentru capitalul social și cheltuieli de înregistrare de peste o mie de lei.

Tendințe monopoliste și pe piața energiei

Guvernul s-a afirmat și la începutul acestei luni printr-o măsură ce a adus prejudicii mediului concurențial după ce întreprinderea de stat Energocom a decis să cumpere energie de la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES), care nu a câștigat licitația anuală. Această decizie a provocat îngrijorări expuse public de către Secretariatul Comunității Energetice, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Înaltul Consilier UE în politici energetice întrucât Energocom este o entitate de stat, ceea ce îi conferă un avantaj semnificativ în raport cu alți concurenți „într­o procedură de licitație în mare măsură, organizată, influențată și monitorizată de stat”.

Drept urmare, întreprinderile de furnizare a energiei din Moldova au fost practic lipsite de dreptul de a achiziţiona energie electrică direct de la producător, fără un intermediar precum este Energocom, ceea ce de facto înseamnă o monopolizare a pieței energiei electrice.

În concluzie, rămâne de văzut dacă autoritățile se vor ghida în fapte de obiectivele asumate în Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru anii 2017-2020 sau vor bifa o mai mare deschidere pentru concurență doar pe hârtie.

Existența în continuare a monopolurilor va fi foaia de turnesol și va demonstra capacitatea și competența clasei politice de pe malurile Bâcului în materie de economie de piață.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.
Anunțuri