Noua lege a băncilor: Aproape ruptă de trecut, dar încă nepotrivită pentru viitor 

În contextul măsurilor de reformare a sectorului bancar, dar și transpunerii directivelor europene asumate prin Acordul de Asociere cu UE, Banca Națională a Moldovei (BNM) a elaborat o nouă lege privind activitatea băncilor.

Deși necesar și binevenit, proiectul acestei legi aprobat recent în ședință de Guvern conține și o serie de riscuri ce pot genera abuz și corupție, dar și unele prevederi contrare legislației actuale, după cum rezultă din expertiza anticorupției elaborată de CNA.

Moldova – unica țară europeană ce aplică principii bancare vechi de 30 de ani

Elaborarea unei noi legi de către BNM ce urmează să substituie Legea instituțiilor financiare a avut loc din două considerente majore ce vizează aducerea legislației autohtone la standarde internaționale și anume:

  • transpunerea Directivei 2013/36/UE din 26 iunie 2013 și a Regulamentului 575/2013 din 26 iunie 2013, acte incluse în Acordul de Asociere RM-UE și, respectiv, în Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere
  • transpunerea prevederilor Standardelor Basel III aferente cerinței de capital și, totodată, reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudențial al diferitelor riscuri (de credit, de piață, operațional ș.a.) pentru calculul expunerilor ponderate la risc.

„Adoptarea acestei legi este următoarea etapă de reformare a sectorului bancar. Doar Moldova din toate țările europene rămăsese să utilizeze principii de supraveghere bancară care aveau deja circa 30 de ani, adică principiile Basel I iar prin adoptarea acestui proiect de lege vom trece la principiile Basel III”, a afirmat vice-guvernatoarea Cristina Harea după ce proiectul a trecut aprobarea Guvernului.

Chiar dacă proiectul a venit din rațiunea racordării la legislația comunitară, la promovarea proiectului, BNM nu a respectat prevederile Regulamentului privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară și nu a întocmit “tabelul de concordanţă, folosit pentru a demonstra compatibilitatea unui act normativ naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu actul normativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, până la adoptarea sa, după caz, de către Guvern sau Parlament”. Respectiv în așa mod este mult mai dificil de înțeles trasabilitatea preluării directivelor repective în legislația națională.

De la Basel I direct  la Basel III

Lipsa de capacitate a autorităților din trecut de a fi în pas cu rigorile internaționale face ca acum Moldova să sară direct de la principiile Basel I valabile la moment, la principiile Basel III. Astfel, proiectul Legii vine cu propunerea ca băncile să aibă un capital intern care, în funcție de riscurile la care sunt sau pot fi expuse, este adecvat ca distribuție, calitate și cantitate. De asemenea, „băncile vor aplica strategii și procese de evaluare și menținere a caracterului adecvat al capitalului lor intern. Aceste reguli fac parte din Pilonul II din Standardele Basel III și, indiscutabil, vor fi o noutate pentru supraveghetor și băncile din Republica Moldova”.

În pofida saltului de la Basel I la Basel III, BNM dă asigurări că băncile moldovenești vor fi capabile să se conformeze normelor întrucît „au fost efectuate mai multe studii și exerciții de impact asupra sectorului bancar în cazul aplicării noilor cerințe de capital, lichiditate și levier financiar, iar rezultatele acestor evaluări sunt pozitive și în perspectiva momentului în care BNM planifică ca noul cadru legislativ să intre în vigoare – toate băncile din Republica Moldova se vor confirma noilor reguli și limite prudențiale, iar aport suplimentar de capital nu va fi necesar”.

Basel III – mai multă siguranță, dar și mai multe presiuni pe profitul băncilor

O altă noutate ce rezidă din transpunerea prevederilor Standardelor Basel III este că la calculul expunerilor ponderate la risc băncile vor fi obligate să ia în calcul mai multe riscuri, inclusiv riscul de piață sau operațional și nu doar riscul de credit așa cum este în prezent, ceea ce va constitui o responsabilizare a acționarilor și o presiune în plus asupra capitalurilor băncilor.

Deși din perspectiva normelor prudențiale și a minimizării riscurilor, implementarea principiilor Basel III este benefică, acest fapt aduce și noi provocări importante pentru instituțiile bancare, inclusiv un posibil apetit și mai redus de creditare a economiei.

După cum se arată într-o analiză a Asociației Romane a Băncilor despre introducerea principiilor Basel III în Romania „noile reglementări ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea, reprezentând o provocare inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea industriei bancare de a realiza profit. O provocare o reprezintă adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate şi lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor şi schimbarea modelului de business”.

Alte precizări sau elemente de noutate importante introduse prin noua lege și menționate de BNM vizează:

  • din punctul de vedere al cerințelor administrative și organizaționale, proiectul Legii repetă prevederile existente în legislația actuală, dar și le consolidează ținând cont de principiile de guvernanță internă aplicabile la nivel internațional. Astfel, cerințele aferente calității acționariatului rămân a fi aceleași din actuala Lege a instituțiilor financiare.
  • pentru a asigura realizarea eficientă a competențelor supraveghetorului și consolidarea guvernanței corporative în bănci, proiectul Legii dispune unele derogări de la Legea privind societățile pe acțiuni, în special, ce ține de atribuțiile adunării generale a acționarilor, consiliului și organului executiv, precum și excluderea comisiilor de cenzori în cazul băncilor din Republica Moldova din lista organelor de control al bancilor.
  • comparativ cu legislația în vigoare, proiectul vine cu o gamă largă de drepturi și atribuții pentru BNM în ceea ce ține de procesul de evaluare și supraveghere a societăților de credit (SREP) și continuă promovarea ideii de mărire și diversificare semnificativă a sancțiunilor și măsurilor sancționatoare posibile de aplicat. În special, BNM ar trebui să aibă competența de a aplica sancțiuni administrative pecuniare suficient de mari pentru a contrabalansa beneficiile preconizate și pentru a avea un efect de descurajare, inclusiv pentru bancile mai mari și managerii acestora.

Sintagme ambigui – riscuri de abuzuri și corupție

În același timp, Raportul de expertiză anticorupție elaborat de CNA scoate în evidență mai multe riscuri ale acestui proiect de lege așa cum este promovat în redacția actuală. Astfel, pe parcursul proiectului “au fost identificate sintagme şi norme ambigui care pot genera aplicarea eronată a prevederilor sau ar putea fi interpretate în sensul aplicării în mod convenabil a proiectului”. Totodată, CNA are de obiectat și asupra împuternicilor și derogărilor de la legislație prevăzute “acestea fiind abuzive şi inacceptabile în redacţia actuală a proiectului”.

Sunt evidenţiate aspectele legate de:

  • oportunitatea băncilor de a implica în activitatea bancară terţe persoane neautorizate;
  • acordarea dreptului BNM de a respinge acordarea licenţei în mod nejustificat,
  • condiţiile vagi pentru deschiderea unei sucursale pe teritoriul altor state;
  • impunerea băncilor de către BNM a unor restricţii cu privire la instrumentele de remunerare în mod arbitrar în lipsa unor argumente plauzibile;
  • utilizarea unor cuvinte ce generează incertitudini cu privire la procesul de efectuare a auditului băncii;
  • nu este definit care este organul de executare şi ce presupune un document executoriu, deşi autorul operează cu asemenea noţiuni.

De exemplu, art. 39 al proiectului ce vizează Politica de remunerare a băncilor stabilește că „Banca Naţională a Moldovei poate impune restricţii cu privire la tipul şi caracteristicile instrumentelor de remunerare variabile sau poate interzice utilizarea unor astfel de instrumente, atunci când consideră necesar”.

Norme ce legalizează dreptul BNM de a comite de abuzuri

Potrivit expertizei CNA „Sintagma „atunci când consideră necesar” este discreţionară şi poate servi drept temei pentru BNM de a impune restricţii cu privire la instrumentele de remunerare în mod arbitrar în lipsa unor argumente plauzibile. Respectiv norma va legaliza orice abuz din partea BNM admis prin imixtiunea în politica de remunerare a băncilor”.

Un alt exemplu de formulări ambigue și neclare vizează art. 19 al legii referitor la motivele de respingere a cererii de acordare a licenței. Astfel, alineatul 2 al articolului prevede că BNM „nu examinează cererea de eliberare a licenţei în contextul necesităţilor economice ale pieţei”.

Or, în condițiile în care nu se oferă o descifrare clară a sintagmei necesităților economice ale pieței, aceasta poate fi percepută ca o condiție arbitrară de respigere a cererii de acordare a licenței, iar potrivit Raportului CNA în acest caz riscurile decurg din faptul că „în dependenţă de interesele promovate, vor fi create condiţii adaptate respectivelor interese, iar tragerea la răspundere a persoanelor ce au întreprins asemenea acţiuni va fi imposibilă, pe motiv ca norma legalizează comiterea unor asemenea abuzuri”.

Prevederi pe contransens cu legislația în vigoare

Totodată, Raportul anticorupție identifică și unele prevederi din proiect ca fiind în contradicţie cu prevederile legale. Astfel, deşi art.1 alin.(2) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător prevede că toate aspectele legate de licenţierea genurile de activitate pe piaţa financiară bancară şi nebancară urmează a fi prevăzute de legile ce reglementează expres aceste genuri de activitate, în proiect, procedura de licenţiere este prevăzută evaziv, fiind stabilit că cerinţele de licenţiere vor fi stabilite prin actele normative ale BNM.

În aceeași ordine de idei, contrar prevederilor Codului penal şi contravenţional, „autorul încearcă să instituie atribuţii de control şi sancţionare pentru BNM, ceea ce reprezintă o metodă de eludare a cadrului legal şi stabilire a unor atribuţii abuzive printr-o lege specială”.

BNM vrea ca propriile decizii de oportunitate să reprezinte un adevăr absolut

De asemenea se identifică tentativa de a deroga de la prevederile Legii privind contenciosul administrativ, fiind atribuit „abuziv dreptul BNM de a fi unica autoritate în măsură să se  pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale privind aplicarea sancţiunilor, măsurilor sancţionatoare şi a altor măsuri, ceea ce va prejudicia desfăşurarea unui proces de judecată echitabil”.

Privit din altă perspectivă, dorința BNM de a fi “singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate” arată în mod indirect și lipsa de încredere în sistemul de justiție din Republica Moldova. Or, BNM a avut în trecut experiențe prin care anumite acțiuni și decizii ale sale au fost sabotate prin decizii dubioase ale instanțelor judecătorești.

Pe de altă parte, înăsprirea sancțiunilor pentru responsabilii și deținătorii de interese cheie din bănci în cazul încălcărilor este una necesară dacă luăm în considerare faptul că în contextul Furtului Miliardului și a altor scheme cu utilizarea creditelor bancare în cele mai multe cazuri cei care au admis fărădelegile au reușit să scape basma curată. Problema însă, după cum e punctată și în expertiza CNA, este că unele măsuri propuse în redacția actuală a proiectului merg pînă la cealaltă extremă astfel încît ar putea avea de suferit oameni de bună credință de potențiale abuzuri.

În concluzie, deși necesar, proiectul promovat de BNM are mai multe ambiguități și prevederi pe contrasens cu legislația ce riscă să afecteze setarea unor reguli de joc corecte în sectorul bancar. Însă pînă la adoptarea finală a documentului lucrurile mai pot fi ajustate, iar cei responsabili sunt obligați să impună mai multă claritate și să găsească un optim rezonabil între lipsa și excesul de reglementare.

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.
Anunțuri