Mii de hectare de terenuri agricole şi neagricole stau în pârloagă. Proprietarii vor plăti amenzi

Cei care lasă pradă buruenilor terenurile pe care le dețin vor trebui să plătească amenzi de la 600 la 6.000 de lei în bugetul statului, potrivit unei hotărâri aprobate de Guvernul Filip. Economistul Sergiu Gaibu susţine că această prevedere legală poate fi utilizată pentru abuz față de sărmanii oameni și hărțui afacerile.

UPDATE: Documentul prevede că persoanele fizice vor plăti o amendă de la 12 la 30 unități convenționale, echivalentă cu 600-1.500 de lei, pentru neîndeplinirea obligațiilor de combatere și răspândire a buruienilor pe terenuri, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă.

Buruienile pot deveni o sursă de venit la buget

În acelaşi timp persoanelor juridice li se va aplica, pentru aceleași încălcări, o amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale echivalentă cu 1.800-6.000 de lei, potrivit unor modificări la Codul Contravențional.

Totodată Guvernul a decis să modifice şi prevederile din Codul contravenţional ce se referă la sancţiunile aplicate în cazul în care şi terenurile agricole sunt lăsate în pârloagă.

Astfel neîndeplinirea obligaţiei de combatere şi prevenire a răspândirii buruienilor pe terenurile cu destinaţie agricolă va fi sancţionată cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice (900-1.500 lei) şi cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale (1.800-6.000) aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, mai stipulează proiectul, ce va fi remis Parlamentului spre examinare.

Decizia a fost adoptată de Guvern în contextul extinderii semnificative a terenurilor pe care creşte ambrozia, o plantă dăunătoare ce provoacă daune sănătății oamenilor, inclusă recent în lista plantelor interzise.

Conform unui Regulament aprobat de Guvern până pe 30 mai a fiecărui an, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor și Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică vor fi responsabile pentru identificarea terenurilor infectate cu ambrozie și monitorizarea curățirii acestora.

Peste 200.000 de hectare de pârloagă

Dacă proiectele vor fi realizate, acestea ar putea deveni o sursă bună de completare a bugetului de stat. Un simplu calcul arată că doar în primul an de aplicare ar putea fi adunate pe această cale peste o sută de milioane de lei. Or, anual rămân pârloagă aproximativ 200.000 de hectare de terenuri agricole.

La care se adaugă sute de hectare de terenuri ce nu au o destinaţie agricolă şi care sunt amplasate în interiorul localităţilor.

Vor fi şi alte beneficii. Sancţiunile îi vor determina pe proprietari să-şi cultive terenurile, care, lăsate pârloagă, au devenit o sursă de buruieni, boli şi paraziţi pentru culturile agricole de pe pământurile lucrate.

De notat că şi acum în Codul Contravenţional (art. 117, 118 şi 189) sunt prevezute sancţiuni pentru proprietarii ce îşi lasă terenurile pârloagă, doar că legea nu se prea aplică.

De exemplu chiar Ministerul Agriculturii deţine terenuri de zeci şi sute de hectare ce stau pârloagă, la periferia Chişinăului.

În centrul capitalei poţi fi depistate terenuri de câţiva zeci de ari, dar şi de zeci de hectare, cumpărate de tot soiul de afacerişti sau care sunt în proprietate publică, şi care stau de ani de zile în pârloagă. Aşa cum este cazul fostului stadion republican.

O prevedere legală care ușor poate fi utilizată pentru a hărțui afacerile

Economistul Sergiu Gaibu critică felul cum sunt formulate pevederile aprobate de Guvern, deoarece pot duce la abuzuri.

„Cu așa formulare fiecare mătușă va putea fi sancționată pentru un pâlc de pir sau susai din fundul curții…”, a scrie el pe o reţea de socializare.

Totodată el se întreabă dacă şi statul, la fel, va plăti amendă. „Și persoanele cu funcție de răspundere la fel vor plăti? Primarii, miniștrii, șefii agențiilor de stat? Toate aceste structuri au terenuri și la sigur terenuri care nu au fost tratate pentru a preveni răspândirea buruienilor”, constată expertul.

În opinia lui Sergiu Gaibu, aceasta „este o prevedere legală care ușor poate fi utilizată pentru abuz față de sărmanii oameni și hărțui afacerile… Rușine…”.

Ce pământuri pot fi catalogate ca lăsate în paragină

Potrivit legislaţiei, teren nelucrat este orice suprafaţă de pământ arabil, păşuni permanente, culturi cu destinaţie agricolă sau alte tipuri de terenuri neagricole din extravilan sau intravilan, pe care n-au fost efectuate acţiuni tehnologice de igienizare, pentru preîntâmpinarea înmulţirii şi răspândirii buruienilor, bolilor şi organismelor dăunătoare.

Informaţia privind terenurile nelucrate din localitate poate fi alcătuită de autorităţile publice locale, dar sancţiunile vor fi aplicate de către inspectorii fitosanitari.

Chestiunea a fost discutată și în cadrul grupului ce pregătește noul Cod Funciar.Astfel specialiștii de la MADRM susțin că norma actuală din Codul Contravețional este greu de aplicat în practică. Totodată pentru a eficientiza lupta cu terenurile în paragină s-a propus „ca funcția data să fie delegată autorităților publice locale și anume igienizarea terenurilor agricole”.

În plus se preconizează de a stabili expres că proprietarii „care mai mult de 2 ani de zile succesivi, nu igienizează terenurile agricole și aduc prejudicii loturilor vecine, nu achită impozitul funciar autoritatea publică locală poate să-şi rezerve dreptul de a administra terenul dat, dispunând arendarea lui”.

Acest articol poate fi republicat fără obligațiuni financiare sau constrângeri legale.
Reclame